Curs valutar
  • EUR
    20.0508
    0.3217%
  • USD
    17.1338
    0.2667%
  • RUB
    0.2066
    0.7744%
  • RON
    3.8136
    0.2255%
  • UAH
    0.3835
    0.1043%

Toate știrile

24 august 2026

Igor Boțan: Cine poartă responsabilitate pentru criza energetică din regiunea transnistreană

05 Feb. 2025, 13:59
 // Categoria: Opinii // Autor: 
05 Feb. 2025, 13:59 // Opinii // 

Criza energetică din regiunea transnistreană este cauzată de factori geopolitici, iar principala responsabilitate revine Federației Ruse, susține expertul IPN, Igor Boțan. Acesta a explicat că problema nu poate fi soluționată pe termen lung atât timp cât regiunea rămâne sub influența Moscovei, transmite IPN.

Potrivit expertului, unul dintre principalele motive ale crizei energetice este războiul din Ucraina. Din cauza agresiunii rusești, Ucraina a oprit tranzitul de gaze ale Federației Ruse, inclusiv către regiunea transnistreană, ceea ce a creat un deficit energetic major.

Un alt factor esențial este susținerea separatismului de către Rusia, inclusiv prin furnizarea de gaze drept donație. Expertul subliniază că această strategie face parte din viziunea politică a Moscovei, care urmărește impunerea unei noi ordini mondiale prin menținerea unor conflicte înghețate în fostele republici sovietice.

Totodată, din punct de vedere juridic, Republica Moldova a fundamentat oficial poziția sa privind separatismul transnistrean pe un studiu realizat de American Bar Association în 2006. Acesta arată că, potrivit dreptului internațional, responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă în regiunea transnistreană îi revine Federației Ruse. Această concluzie a fost reconfirmată în 2017 de Curtea Constituțională a Republicii Moldova, care a declarat regiunea transnistreană drept teritoriu ocupat de Rusia.

Expertul spune că Uniunea Europeană oferă sprijin temporar locuitorilor din stânga Nistrului, însă o soluție pe termen lung nu poate fi aplicată cât timp regiunea se află sub control rusesc. În plus, deși locuitorii regiunii sunt cetățeni ai Republicii Moldova, teritoriul este controlat de Moscova, ceea ce determină Curtea Europeană a Drepturilor Omului să sancționeze atât Federația Rusă, cât și Republica Moldova pentru încălcările drepturilor omului.

Boțan a mai subliniat că, deși guvernul de la Chișinău încearcă să sprijine populația din stânga Nistrului, mentalitatea multor oameni de acolo rămâne influențată de propaganda rusă. Timp de peste 30 de ani, Moscova a cultivat ideea că Moldova este „dușmanul”, ceea ce face ca schimbarea de percepție să fie extrem de dificilă.

În concluzie, expertul consideră că problema transnistreană are trei componente esențiale – agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, separatismul menținut artificial și statutul regiunii din punct de vedere al dreptului internațional. Atâta timp cât Federația Rusă va controla această zonă, o soluție reală pentru criza energetică și conflictul transnistrean nu poate fi găsită, specifică expertul.

Dezbaterea publică la tema „Criza energetică din „Triunghiul Bermudelor”. Episodul 3: Poziția Chișinăului”, este organizată în cadrul proiectului „Agenția de presă IPN pentru coeziune socială și Moldova pro-europeană”, finanțat de către IMS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Aug. 2026, 21:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
24 Aug. 2026, 21:40 // Slider //  Ana Panaguța

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!