Grecia a declarat stare de urgenţă pe insula Santorini după ce o serie de cutremure au zguduit în această săptămână populara insulă turistică şi au determinat evacuarea a peste 10.000 de locuitori şi angajaţi.

Ministerul pentru Crize Climatice şi Protecţie Civilă a declarat că starea de urgenţă va fi în vigoare până la 3 martie, pentru a-i permite să răspundă nevoilor populaţiei şi consecinţelor activităţii seismice.

Începând de duminică, sute de cutremure aproape constante au fost înregistrate în marea dintre Santorini şi insula Amorgos, cel mai puternic având, miercuri seara, o magnitudine de 5,2.

Autorităţile au avertizat miercuri cu privire la riscul ridicat de alunecări de teren în anumite părţi ale insulei. Şcolile au fost închise, au fost trimişi salvatori, iar locuitorii au fost sfătuiţi să evite porturile şi adunările în interior.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe insulă au fost desfăşurate unităţi ale armatei, pompierilor şi poliţiei.

Grecia este una dintre ţările europene cele mai predispuse la cutremure, dar seismologii au declarat că activitatea seismică ridicată este fără precedent şi ar putea dura săptămâni sau luni.

Santorini şi-a luat forma actuală în urma uneia dintre cele mai mari erupţii vulcanice din istorie, în jurul anului 1600 î.Hr.

#cutremur #locuitori #Santorini

Capitala Indoneziei, Jakarta, se confruntă cu una dintre cele mai grave crize urbane din lume. Orașul, care numără aproape 42 de milioane de locuitori, se scufundă mai repede decât orice alt oraș de pe glob, pe fondul urbanizării accelerate și al exploatării excesive a apelor subterane.

După obținerea independenței Indoneziei, în 1945, Jakarta avea mai puțin de un milion de locuitori. În ultimele decenii, însă, orașul a cunoscut o dezvoltare explozivă, alimentată de migrația populației din zonele rurale către capitală, în căutarea unor oportunități economice.

Dezvoltarea rapidă a accentuat însă contrastele sociale. În timp ce unele cartiere sunt dominate de centre comerciale moderne și clădiri impresionante, multe zone continuă să se confrunte cu sărăcia, poluarea și lipsa accesului la apă curentă.

Potrivit specialiștilor, extragerea necontrolată a apei subterane a contribuit semnificativ la scufundarea terenului. În anumite zone ale orașului, nivelul solului scade cu până la 25 de centimetri pe an, iar aproape 40% din suprafața metropolei se află deja sub nivelul mării.

Cele mai afectate sunt cartierele de coastă din nordul capitalei, unde inundațiile au devenit tot mai frecvente. Creșterea nivelului mării, asociată schimbărilor climatice, agravează și mai mult situația.

Autoritățile au investit în construirea de diguri, ziduri de protecție și sisteme de apărare împotriva inundațiilor, însă localnicii spun că aceste măsuri nu rezolvă problema pe termen lung.

În fața acestei situații, guvernul indonezian a lansat un proiect ambițios: construirea unei noi capitale, Nusantara, pe insula Borneo. Deși lucrările au început în 2022, instituțiile statului nu s-au mutat încă în noul oraș.