În cadrul recentei vizite oficiale la Chișinău, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea fi finalizate în următorii patru ani, până în 2029, când se încheie mandatul actualei Comisii Europene. De asemenea, oficialul european a subliniat că aderarea la UE și soluționarea diferendului transnistrean sunt două procese distincte, iar Bruxelles-ul nu va permite ca viitorul european al Republicii Moldova să fie „ostatic” acestui conflict.

În ceea ce privește reglementarea transnistreană, autoritățile de la Chișinău estimează că reintegrarea treptată a celor două maluri ale Nistrului ar implica un cost anual de aproximativ jumătate de miliard de euro. Potrivit președintelui Parlamentului, Igor Grosu, sunt analizate mai multe scenarii din perspectiva impactului politic, economic și social, iar un plan concret de reglementare va fi prezentat la momentul oportun.

Premierul Dorin Recean a anunțat că, după 10 februarie, administrația de la Tiraspol va avea de ales între acceptarea condițiilor impuse și primirea sprijinului european sau rămânerea pe cont propriu. Printre condițiile impuse pentru accesarea ajutorului UE se numără respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană și acceptarea tarifelor pentru consumul de resurse energetice. Toate aceste procese au loc într-un an electoral crucial pentru R.Moldova. Urmează alegeri parlamentare, iar componența viitoarei majorități politice va influența decisiv direcția de dezvoltare a țării și parcursul său european.

Ce viitor trebuie sa aiba regiunea transnistrena din punct de vedere juridic și constituțional? Problema transnistreană poate afecta ritmul negocierilor de aderare la UE? În contextul geopolitic actual, cât de realistă este integrarea Republicii Moldova în UE până în 2029? Ce rol joacă alegerile parlamentare din acest an în stabilirea direcției politice a țării și în parcursul său european? Care vor fi temele de campanie electorală în 2025?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 7 februarie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitaţii jurnalistei Valentina Ursu sunt Anneli Ute Gabanyi, politolog şi istoric din Germania, o bună cunoscătoare a dosarului transnistrean şi Alexandru Tănase, fost ministru al Justiției, fost președinte al Curții Constituționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#conflictul transnistrean #Realitatea te priveste #RLIVE TV

Președintele rus Vladimir Putin apare tot mai rar în Moscova și Soci, de teama dronelor ucrainene și a rachetelor „Flamingo”. În schimb, acesta și-a mutat tot mai mult activitatea la est de Munții Ural, în zone considerate mai greu accesibile, informează adevărul.ro.

Cu toate acestea, scrie Dialog, săptămâna trecută, Putin a declarat public că „nu s-a temut niciodată de nimic”. Este relevant faptul că afirmația a fost făcută la Novosibirsk, la aproximativ 3.000 de kilometri de granița cu Ucraina.

În anii precedenți, Putin își petrecea în mod tradițional cea mai mare parte a lunii august la Soci. În acest an, însă, liderul rus a renunțat la această tradiție.

El nu mai apare în reședința sa de acolo și nici în Moscova. Kremlinul încearcă să ascundă această informație.

„După intensificarea atacurilor ucrainene, traseul său public se deplasează tot mai vizibil spre Siberia și Extremul Orient, deși Kremlinul continuă să prezinte întâlniri cu ușile închise, marcate ca fiind desfășurate la Moscova (…) «Elita» Kremlinului a fugit și ea după lider, în spatele Uralilor, și și-a amenajat reședințe de lux în zone în care dronele ucrainene nu pot ajunge”, a remarcat publicația.

În Munții Altai s-ar fi mutat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, premierul Mihail Mișustin, șeful Sberbank, German Gref, directorul Gazprom, Alexei Miller, și alte persoane importante.

De asemenea, potrivit publicației, Putin a intensificat și mai mult măsurile de securitate, deja fără precedent. Printre altele, liderul rus a început să își ascundă și mai bine deplasările.

Din martie, în Soci, a fost extinsă zona de restricție din jurul reședinței președintelui rus, pe fondul temerilor privind posibile atacuri cu drone. Măsura a venit la pachet cu o serie de restricții neobișnuite pentru locuitorii din zonă.

Potrivit informațiilor publicate de Kyiv Post, Serviciul Federal de Protecție al Rusiei – agenția responsabilă de securitatea președintelui – a pregătit instituirea unei zone de securitate de aproximativ 3 km² în jurul reședinței prezidențiale Bocharov Ruchey din Sochi.