Rusia trebuie să decidă dacă va lichida munițiile de la Cobasna, a declarat într-un interviu acordat propagandei ruse Vitali Ignatiev. Oficialul separatist a spus că Armata a 14-a ar fi principalul factor de menținere a păcii în stânga Nistrului și a mai precizat că pericolul unor pretinse atacuri teroriste în regiune ar persista.

Șeful așa-numitei diplomații transnistrene a mai vorbit despre pretinsa operațiune militară pe care ar fi planificat-o Moldova, invocând faptul că nu poate fi exclus nici un scenariu. Precizăm că informațiile despre o posibilă intervenție a armatei Moldovei în stânga Nistrului au fost lansate de serviciile speciale ale Rusiei și infirmate de către autoritățile constituționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Amenințarea teroristă la adresa Transnistriei persistă, inclusiv din cauza faptului că Republica Moldova și comunitatea internațională ignoră atacurile teroriste anterioare de pe teritoriul transnistrean, precum și propunerile noastre de a participa la anchetă. (…). O altă provocare în sfera securității este militarizarea Republicii Moldova”, a spus Ignatiev.

Amintim că, în cadrul interviului, funcționarul separatist a mai spus că „gazul umanitar” pe care l-a promis Moscova Transnistriei nu înseamnă altceva decât un împrumut pentru achiziționarea combustibilului albastru.

Ajutorul care-i împrumut: Ignatiev explică propagandei ruse că „gazul umanitar” înseamnă de fapt credit de la Putin

#Cobasna #munitii #pericol terorist #Rusia #Vitali Ignatiev

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.