40 de ventilatoare uriaşe urmează să fie construite în centrul New Delhi, Indina, o nouă tentativă de a îmbunătăţi calitatea aerului din capitala indiană, însă iniţiativa este criticată de ecologişti, în special pentru că acestea consumă electricitate produsă de centralele electrice pe bază de cărbune.

Acest proiect de două milioane de dolari constă dintr-un turn înalt de 25 de metri, care va permite filtrarea aerului pe o suprafaţă de un kilometru pătrat, în zonele moderne cu magazine şi cafenele de lux din Connaught Place.

În fiecare iarnă, acest cartier relativ şic, ce cuprinde numeroase clădiri coloniale, se sufocă sub o ceaţă deasă de poluare.

„Smogul este un fenomen anual asociat unor anumite cauze. Aşa că încercăm să-l controlăm”, a explicat Anwar Ali Khan, responsabilul de proiect.

Potrivit inginerului, obiectivul este reducerea cu 50 de procente a cantităţii de particule fine PM 2,5 (mai mici de 2,5 micrometri), mai multe turnuri putând fi construite în alte zone ale oraşului dacă acest experiment are succes.

Capitala a devenit o „cameră de gazare” din cauza poluării intense, a declarat ministrul-şef din Delhi, Arvind Kejriwal.

Numeroşi specialişti susţin, însă, că această iniţiativă nu va aduce nicio schimbare şi nu va face decât să ofere impresia că autorităţile iau măsuri, scrie Agerpres.

„Construirea unor turnuri împotriva smogului nu a fost niciodată şi nu va fi niciodată o soluţie”, a afirmat Sunil Dahiya de la Centrul de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat. „Dacă se doreşte cu adevărat să se controleze poluarea, aceasta trebuie atacată la sursă”, a adăugat el.

Sunil Dahiya a menţionat că turnul va fi conectat la reţeaua generală, care este alimentată în proporţie de 70 de procente de centralele electrice pe bază de cărbune. „Nu va face decât să contribuie la poluare în altă parte a ţării”, a spus el.

China, cel mai mare poluator din lume, a construit în 2018 un turn pentru eliminarea poluării, cu de înălţimea de 60 de metri, în centrul oraşului Xian. Experienţa nu a fost repetată în alte zone ale ţării.

În fiecare an, la începutul sezonului de iarnă, aerul din New Delhi se transformă într-un amestec toxic de fum provenit de la arderea miriştilor din împrejurimi, gaze de eşapament şi emisii industriale, rămase captive deasupra oraşului din cauza factorilor climatici care contribuie la menţinerea poluanţilor în atmosferă.

Tentativele autorităţilor de a reduce la jumătate numărul vehiculelor aflate în circulaţie nu au produs efectele dorite, notează AFP.

„Obiectivul nu este să curăţăm tot aerul din Delhi, ci să creăm zone speciale în care oamenii să poată respira”, a declarat Anwar Ali Khan.

#India #ventilatoare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.