Kremlinul a declarat marţi că o „parte semnificativă” a Ucrainei îşi doreşte să fie rusă, exprimându-și satisfacţia faţă de remarcile lui Donald Trump, care cu o zi în urmă menţionase posibilitatea ca Ucraina să devină „într-o zi rusă”.

La Kiev, cunoscuta deputată ucraineană Mariana Bezuglaia (de la partidul lui Volodimir Zelenski, Slujitorul Poporului) i-a propus lui Donald Trump că Ucraina să devină cel de-al „52-lea stat al SUA”, conform mai multor media de la Kiev și Moscova, transmite Agerpres.

„Poate că ar trebui să devenim al 52-lea stat al SUA. Chiar sub coasta Rusiei! Deal!”, a transmis Bezuglaia într-o postare pe contul său de Telegram, citată de Comments.ua și TASS, pe fondul interesului persistent al lui Donald Trump pentru Canada, pe care o dorește în calitate de cel de-al 51-lea stat american.

Președintele american a spus luni că Ucraina ar putea, în viitor, „să fie rusă” sau „să nu fie rusă”, explicând că Washingtonul trebuie deci să-și „securizeze” banii furnizați Kievului din cauza lipsei de certitudine cu privire la rezultatul conflictului.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacționat la aceste declarații și a afirmat că reflectă o „realitate”.

„Faptul că o parte semnificativă a Ucrainei vrea să devină Rusia și a devenit deja Rusia este o realitate”, a afirmat Peskov, cu referire la anexarea de către Moscova a patru regiuni ucrainene în septembrie 2022, deși nici până acum nu le controlează integral.

Trump și-a reiterat dorința de a obține acces la mineralele strategice ale Ucrainei în compensare pentru ajutorul financiar și militar masiv oferit Kievului încă din 2022, când democratul Joe Biden se afla încă la Casa Albă.

Reamintim că, Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească vineri cu vicepreşedintele Statelor Unite, J.D. Vance, la Conferinţa de Securitate de la Munchen, unde sunt aşteptaţi şi trimisul special al SUA pentru Ucraina şi Rusia, Keith Kellogg, şi secretarul de stat Marco Rubio.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Donald Trump sugerează că Ucraina „ar putea fi rusă într-o zi”: Ei ar putea ajunge la un acord

#Donald Trump #reacție #Ucraina

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.