Renato Usatîi solicită Procuraturii Anticorupție să anunțe public cine sunt actorii politici din partidul de guvernământ care au încercat să influențeze dosare aflate în gestiunea instituției, urmare a dezvăluirilor făcute de Veronica Dragalin. Totodată, președintele Partidului Nostru susține că aceștia trebuie să fie arestați imediat.

„Justiția moldovenească trebuie eliberată de sub papucul galben! După declarațiile șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, referitoare la tentativele unor demnitari PAS de a influența investigațiile penale, așteptăm ca, în cel mai scurt timp, să fie făcute publice numele acestora și ca aceștia să fie arestați! Altfel, ceea ce a spus doamna Dragalin nu este decât un discurs gol, menit să acopere abuzuri, iar acest lucru, tot ilegalitate este. Așa cum am spus de nenumărate ori, în Republica Moldova justiția este sub controlul unui grup restrâns de oameni, iar influențele politice sunt evidente. Am prezentat dovezi clare că hotărârile instanțelor de judecată sunt influențate de persoane din cercurile apropiate Puterii. Mai mult decât atât, primarii altor partide sunt persecutați doar pentru că refuză să se alăture PAS-ului”, spune Renato Usatîi.

Liderul Partidului Nostru este convins că acum Veronica Dragalin are ocazia să demonstreze că justiția poate fi independentă și corectă, iar dacă nu va face acest lucru și va rămâne în funcție sub influența PAS, „vom asista mai repede la destituirea ei decât la o anchetă reală împotriva celor care subminează sistemul de justiție”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Veronica Dragalin, în cadrul emisiunii Rezoomat de la RLIVE TV, a spus că un actor politic, membru al partidului de guvernământ, ar fi încercat să influențeze dosare aflate în gestiunea Procuraturii Anticorupție (PA). Veronica Dragalin a evitat să dea nume, menționând că „nu este momentul potrivit”.

Dragalin îl acuză pe Grădinaru: Spune lucruri false. Șefa PA recunoaște că cineva din PAS ar fi încercat să o influențeze

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.