4 judecători vor fi cercetați pentru îmbogățire ilicită. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a finalizat examinarea cauzelor de contencios administrativ privind anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ce se referă la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința a unor judecători, transmite IPN.

Potrivit sursei citate, instanța de recurs a confirmat legalitatea hotărârilor CSM, constatând că acestea au fost adoptate în mod proporțional și motivat.

„Au fost admise recursurile declarate de către Consiliul Superior al Magistraturii și Procuratura Generală, au fost casate hotărârile instanței de fond, fiind pronunțate hotărâri noi, prin care au fost respinse ca fiind neîntemeiate cererile de chemare în judecată înaintate de către judecătorii vizați”, precizează CSJ.

Astfel, în deciziile adoptate, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a constatat că instanța de fond a interpretat eronat normele legale aplicabile, aplicând dispozițiile generale ale Codului Administrativ, fără a avea în vedere prevederile legislației speciale, și anume de Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Legea privind statutul judecătorului. Aceste acte normative stabilesc în mod expres competențele și procedurile aplicabile în astfel de cazuri, având prioritate față de normele generale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Presa a scris că este vorba despre Alexandru Gheorghieș, fost magistru al Curții de Apel Bălți, Tatiana Avasiloaie, fostă judecătoare, Ion Druță, ex-președintele Curții Supreme de Justiție, și Oleg Sternioală, fost judecător al Curții Supreme de Justiție. Magistrații erau cercetați pentru îmbogățire ilicită.

#cercetare #imbogatire ilicita #judecatori

Valul de căldură și seceta prelungită au redus considerabil resursele de apă si au compromis culturile agricole in toata Europa. Fermierii francezi avertizează că pierderile se ridică la miliarde de euro, iar efectele ar putea pune presiune atât pe producția de alimente, cât și pe economia europeană, scrie tvrinfo.ro.

Peste 70 la sută din teritoriul Franţei este afectat de secetă. Fermierii se plâng că recoltele sunt mult sub aşteptări ori s-au uscat complet. Guvernul promite despăgubiri și un plan de sprijin pentru sectorul agricol.

În Olanda, fermierii nu mai au voie să folosească apa din râuri și canale pentru irigații, într-un moment în care seceta a devenit critică.

Și în Regatul Unitefectele secetei sunt tot mai vizibile, după cea mai uscată lună iulie înregistrată din 1836 încoace. Milioane de oameni se confruntă cu restricții privind consumul de apă, iar în estul Londrei și în Essex, mii de locuinţe au rămas temporar fără apă la robinet, după ce temperaturile extreme au avariat reţeaua de alimentare.

În Bosnia și Herțegovina, culturile de porumb sunt grav afectate de caniculă şi lipsa precipitaţiilor. Fermierii estimează că recolta ar putea fi cu până la 70 la sută mai mică decât în mod normal.

Potrivit specialiştilor, anul acesta, valurile de căldură și seceta ar putea reduce produsul intern brut al Uniunii Europene cu aproximativ 180 de miliarde de euro.