Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Maia Sandu și Igor Grosu, după exploziile dronelor rusești din sudul țării: „S-a întâmplat un lucru grav”

13 Feb. 2025, 10:23
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
13 Feb. 2025, 10:23 // Societate //  Realitatea.md

Președinta Maia Sandu a transmis un mesaj după exploziile dronelor rusești din sudul țării, de noaptea trecută. Șefa statului spune că e un „lucru grav” ce s-a întâmplat și a precizat că „Moldova va continua să dezvolte parteneriate cu țările europene și să modernizeze Armata Națională, așa încât într-o zi să fim un stat care asigură pe deplin securitatea cetățenilor săi”.

„Azi s-a întâmplat un lucru grav. Două drone rusești au căzut în satele și orașele moldovenești – una a căzut pe un câmp lângă Ciumai din Taraclia, iar alta a explodat pe un câmp lângă Ceadîr-Lunga. Teritoriile au fost izolate și pericol pentru cetățeni în acest moment nu există.

Republica Moldova nu a atacat pe nimeni, nu am pretins niciun teritoriu străin, nu am intrat în conflict cu vreun alt stat, avem consfințită neutralitatea în Constituție. Republica Moldova a promovat și a făcut totul pentru pace. Totuși, drone și bombe rusești cad și explodează în satele noastre. Și trebuie să recunoaștem că nu avem capacitățile necesare pentru a ne apăra de ele.

Este foarte grav că acest lucru se întâmplă și este la fel de grav că unii politicieni își trădează țara, afirmând că nici nu trebuie să ne putem apăra, că Moldova trebuie să rămână slabă și vulnerabilă în fața unor asemenea amenințări.

Vom continua să dezvoltăm parteneriate cu țările europene și să modernizăm Armata Națională, așa încât într-o zi să fim un stat care asigură pe deplin securitatea cetățenilor săi. Neutralitatea autentică înseamnă să ne putem apăra în fața bombelor unui stat agresor care ajung pe teritoriul nostru”, se arată în mesajul președintei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a venit cu un mesaj în care condamnă încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova.

„În această noapte, Kremlinul a atacat masiv cu drone portul maritim din Reni, Ucraina, care se află la câțiva kilometri de frontieră cu Republica Moldova. Patrulele poliției de frontieră au semnalat mai multe aparate de zbor de acest tip care au traversat teritoriul Republici Moldova. Una dintre drone, a căzut pe un teren agricol în preajma satului Ciumai, raionul Taraclia. O altă dronă a explodat pe un câmp în regiunea situată între orașul Ceadîr Lunga – Valea Perjei. Din fericire, în urma exploziei, nimeni nu a avut de suferit.

Aceste drone, care au căzut pe teritoriul Republicii Moldova sunt drone lansate de Federația Rusă, sunt drone care de aproape 3 ani de zile ucid zi de zi oameni nevinovați din țara vecină Ucraina. Condamnăm ferm atacurile aeriene masive ale Rusiei asupra Ucrainei și condamnăm încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova”, a scris Grosu.

Amintim că noaptea trecută, două drone au fost depistate pe teritoriul Republicii Moldova. Una dintre ele pe un câmp agricol din preajma localității Ciumai, raionul Taraclia; iar cealaltă a explodat pe un câmp la aproximativ 1,5 kilometri de Ceadîr-Lunga.

VIDEO Două drone ruse au explodat pe teritoriul Moldovei în această noapte

În urma atacului masiv, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) l-a convocat de urgență ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov pentru a solicita explicații oficiale și pentru a transmite un protest ferm față de aceste acțiuni inacceptabile.

Ambasadorul rus Oleg Ozerov, convocat la MAE, după atacul cu drone de noaptea trecută

Realitatea Live

21 Nov. 2026, 17:24
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
21 Nov. 2026, 17:24 // Slider //  Victoria Laur

Ministerul Finanțelor elaborează programul de gestionare a datoriei de stat pentru perioada 2027-2029, care stabilește sursele de împrumut, condițiile de finanțare și măsurile de control al costurilor și riscurilor. Proiectul documentului este supus consultărilor publice până pe 4 decembrie.

Cât va datora statul

Potrivit proiectului bugetului de stat, datoria de stat ar putea ajunge la cel mult 186,5 miliarde de lei la sfârșitul anului 2027, echivalentul a 44,2% din PIB. Ministerul estimează că, la sfârșitul anului curent, aceasta va constitui 162,9 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de 23,6 miliarde într-un singur an, informează IPN. Din total, datoria externă nu va depăși 119,9 miliarde de lei, iar cea internă – 66,5 miliarde.

Tendința de creștere va continua și în următorii ani. Datoria este prognozată să ajungă la 201,5 miliarde de lei în 2028 și la aproape 210 miliarde în 2029. În raport cu economia, însă, ponderea acesteia ar urma să scadă treptat, până la 42,2% din PIB în 2029.

Pentru 2027, statul planifică să contracteze împrumuturi externe de 22,4 miliarde de lei, echivalentul a circa 1,25 miliarde de dolari, și să ramburseze 4,7 miliarde de lei. Cea mai mare parte a finanțării externe este prevăzută din partea Uniunii Europene, prin intermediul Planului de creștere economică.

Nivelul estimat al datoriei se apropie de plafonul de 45% din PIB stabilit de Ministerul Finanțelor în programul anterior, aprobat prin HG nr. 838/2025. Pentru 2027, prognoza indică deja o pondere de 44,2% din PIB. Prin comparație, la sfârșitul anului 2024, datoria de stat era de 121,4 miliarde de lei, iar până la finele lui 2027 ar urma să crească cu peste 50%.

Același program stabilește că serviciul datoriei, exprimat prin costurile aferente acesteia, nu trebuie să depășească 10% din veniturile bugetului. În 2025, indicatorul era de 6%, iar estimările privind dobânzile pentru 2027 îl apropie de 9%.

Cât costă împrumuturile

Numai dobânzile aferente datoriei de stat vor costa bugetul public 8,4 miliarde de lei în 2027, cu 1,7 miliarde mai mult decât în 2026. Suma este apropiată de bugetul prevăzut pentru ordinea publică și securitatea națională, de 9,4 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a cheltuielilor cu dobânzile revine datoriei interne, pentru care rata medie estimată la valorile mobiliare de stat este de circa 11,5% anual.

Pentru perioada 2027-2029, Ministerul Finanțelor își propune să dezvolte piața internă a valorilor mobiliare de stat, să atragă împrumuturi externe cu scadențe de cel puțin 15 ani, în special de la creditorii multilaterali, și să țină sub control riscurile asociate datoriei publice.