Viorica Cojuhari, soția lui Roman Cojuhari, șeful Agenției Proprietății Publice (APP), face parte din organele de conducere ale cel puțin trei întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni fondate sau aflate în subordinea instituției conduse de funcționar, potrivit telegraph.md. Actualmente, consoarta oficialului este angajată la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, membră a Consiliului de Administrație al Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului, a Consiliului de Administrație al Termoelectrica și a Comisiei de Cenzori a Întreprinderii de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor”.

Potrivit sursei citate, Viorica Cojuhari a început să exercite toate funcțiile publice menționate în anul 2024. De menționat este că în 2023 soțul, proaspăt numit la conducerea APP, a revocat-o din funcția de președintă a Consiliului de Administrație a Administrație de Stat a Drumurilor. Ulterior, însă, oficiala a fost numită membră Comisiei de Cenzori.

Referitor la acest caz, nu este clar dacă Roman Cojuhari a declarat posibilul conflict de interese, așa cum impune legislația națională în cazul semnării unor ordine ce vizează propria persoană, soțul, soția sau rudele sale, notează jurnaliștii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În declarațiile de avere pentru anii anteriori, Viorica Cojuhari a menționat venituri obținute și de la alte întreprinderi de stat, unde a ocupat funcții de conducere, inclusiv cea de președinte. Nu se cunoaște dacă funcționara a demisionat din funcțiile deținute, după numirea lui Roman Cojuhari în calitate de director al APP.

Conform legislației în vigoare, Agenția Proprietății Publice are misiunea de a asigura realizarea politicii statului în domeniul administrării proprietății publice.

Viorica Cojuhari nu a răspuns la apelurile jurnaliștilor, pentru a comenta acuzațiile.

#APP #conflict de interese #Roman Cojuhari #sef #sotie

Odată cu apropierea noului an școlar, părinții sunt îndemnați să acorde atenție și greutății ghiozdanului pe care îl poartă zilnic copiii. Specialiștii recomandă ca un ghiozdan complet, cu tot cu cărți și rechizite, să nu depășească 10-15% din greutatea corporală a elevului. Astfel, un copil care cântărește 30 de kilograme ar trebui să poarte un ghiozdan de cel mult 3-4,5 kilograme, greutate care include și ghiozdanul propriu-zis.

Potrivit kinetoterapeutului Mihaela Frimu, pentru elevii din ciclul primar, cu vârste între 6 și 10 ani, greutatea ghiozdanului ar trebui să fie de aproximativ 2,5-3,5 kilograme. În cazul elevilor de gimnaziu, limita recomandată este de circa 4-5 kilograme, în timp ce liceenii pot ajunge la aproximativ 6 kilograme, în funcție de greutatea și dezvoltarea lor fizică.

„Un ghiozdan prea greu determină copilul să își modifice postura pentru a-și menține echilibrul. Poate apărea tendința de a se apleca înainte, de a coborî sau ridica umerii și de a tensiona musculatura gâtului, umerilor și spatelui”, avertizează kinetoterapeutul Mihaela Frimu.

Purtarea zilnică a unei greutăți excesive poate duce la oboseală musculară, dureri de spate și umeri, precum și dureri cervicale și lombare. În timp, suprasolicitarea poate contribui și la apariția unor modificări de postură. Potrivit specialistului, un ghiozdan greu poate accentua anumite curburi ale coloanei, inclusiv hipercifoza toracică, cunoscută drept „spatele rotund”. De asemenea, musculatura care stabilizează trunchiul poate fi suprasolicitată.

Kinetoterapeutul precizează însă că un ghiozdan greu nu provoacă automat scolioză.

„Scolioza are cauze complexe și, în majoritatea cazurilor idiopatice, nu poate fi atribuită pur și simplu purtării ghiozdanului”, explică Mihaela Frimu.

La fel de important este și modul în care este purtat ghiozdanul. Acesta trebuie pus pe ambii umeri, iar bretelele trebuie ajustate astfel încât ghiozdanul să stea cât mai aproape de spatele copilului. Obiectele mai grele este recomandat să fie așezate cât mai aproape de corp. Specialistul îi îndeamnă pe părinți să verifice periodic conținutul ghiozdanului și să elimine lucrurile care nu sunt necesare în ziua respectivă.