Opt mii de euro pentru un metru pătrat nu este cel mai mare preț pe piața imobiliară din Chișinău. Declarațiile au fost făcute de invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV, expertul economic Veaceslav Ioniță și Nicolae Balaur, președintele Uniunii Agențiilor Imobiliare. Potrivit lor, în Capitală unele apartamente se vând și cu 10 sau chiar 12 mii de euro pentru un metru pătrat.

Veaceslav Ioniță a afirmat că prețul unui apartament exclusivist nu este relevant pentru piața imobiliară, iar oferta face parte din categoria extravaganțelor.

„Noi întotdeauna vom avea locuințe care vor costa așa scump. Sunt cazuri speciale, precum și mașinile care costă milioane de euro, dar nu sunt pentru toți. Astfel de apartamente exclusiviste vor fi zece, comparativ cu alte 40 de mii care se vând anual în Chișinău, și nu au nimic cu piața imobiliară, poate doar să zăpăcească lumea care aude de așa cifre. De aceea proprietarii lor sunt „modești” și nu fac publice acest oferte. Nimeni nu face publicitate la avioane în troleibuze”, a mai adăugat analistul economic.

Prezent în studioul Rlive TV, Nicolae Balaur, președintele Uniunii Agențiilor Imobiliare, a susținut că apartamentele de un milion de euro și mai mult nu sunt o noutate pentru piața imobiliară din Chișinău. Potrivit lui, ofertele sunt destinate unui număr redus de cumpărători.

„Această ofertă a fost făcută publică, dar pe piață există apartamente și de un milion jumătate de euro numai că ele nu sunt expuse pe platformele accesate de toată lumea, dar se vând în anumite cercuri mai restrânse. Piața nu este pregătită pentru așa cifre, dar ele mereu au fost în oferte și, de obicei, aceste apartamente se vând rapid în circuite închise unde nu sunt mulți clienți. Faptul că oferta a apărut pe rețelele de socializare înseamnă că aceasta nu și-a găsit deocamdată cumpărătorul”, a mai spus Nicolae Balaur.

În presa de la Chișinău au apărut mai multe informații despre vânzarea unui apartament la prețul de un milion de euro. Acesta are 120 de metri pătrați, trei dormitoare, un living, două băi și o terasă și este amplasat într-un bloc din centrul orașului. Un alt preț record înregistrat acum un an a fost de 880.000 de euro pentru un apartament cu două camere și o suprafața de 88 de metri pătrați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#apartamente #Chisinau #Consens national #experti #experți britanici #RLIVE TV

Rusia și Ucraina și-au exprimat interesul pentru un armistițiu care să vizeze cerealele și energia, a anunțat miercuri, 23 septembrie, la New York, secretarul de stat american Marco Rubio. Oficialul american a declarat că SUA sunt dispuse să medieze un astfel de acord, care deși nu încheie războiul va atenua „presiunile globale” care se resimt din cauza conflictului. Rubio a adăugat că Zelenski a ridicat această chestiune și în discuția pe care a avut-o marți cu Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU, relatează antena3.ro.

„Nu oprește războiului, dar poate ajuta la atenuarea presiunilor globale care se resimt ca urmare a conflictului. Este o idee pe care întotdeauna suntem dispuși să o explorăm. A fost ridicată în fiecare conversație pe care am avut-o cu ei”, a spus Rubio, adăugând că ideea unui armistițiu a fost ridicată și în timpul întrevederii de joi dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump.

Președintele Ucrainei și președintele SUA au avut marți o discuție de aproximativ 40 de minute, în marja Adunării Generale a ONU de la New York. Reuters notează că momentele istorice din Biroul Oval din februarie 2025, când Zelenski a fost practic dat afară de la Casa Albă, nu s-au repetat.

Zelenski a declarat că cei doi au discutat despre eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia, inclusiv despre un posibil armistițiu bilateral privind atacurile asupra obiectivelor energetice, dar nu despre oprirea unilaterală a atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor de petrol din Rusia.

„Atât Statele Unite, cât și Ucraina vor să vadă acest război absurd purtat de Rusia luând sfârșit înainte de iarnă”, a anunțat Zelenski care a precizat că a discutat cu președintele american Donald Trump despre „măsurile de dezescaladare capabile să deschidă calea către diplomație”.

Donald Trump, a cărui rată de aprobare a scăzut la niveluri record pe fondul prețurilor ridicate la carburanți, înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului din SUA, făcuse anterior presiuni asupra Ucrainei pentru a înceta atacurile asupra infrastructurii energetice rusești. Președintele american consideră că aceste atacuri sunt în parte responsabile pentru prețurile ridicate ale motorinei.

Zelenski nu a obținut un acord cu Trump pentru sistemele Patriot

Cei doi președinți au discutat, de asemenea, și despre dorința Ucrainei de a obține mai multe rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, singurul tip de armament din arsenalul Ucrainei capabil să doboare rachetele balistice rusești.

Zelenski a propus ca viitoarele sisteme Patriot care urmează să fie furnizate de Germania în 2027 și 2028 să fie schimbate pentru livrări mai rapide din partea SUA în această iarnă.

El a spus că Trump nu a respins ideea, dar a recunoscut că nici nu a acceptat-o.

Pe 10 iulie, la summitul NATO din Ankara, președintele american spunea: „Le vom da dreptul să producă Patriot. Le vom arăta cum să o facă. Cred că le pot produce destul de repede”.

Câteva săptămâni mai târziu de la această declarație, Trump s-a răzgândit.

„Este o armă cu totul extraordinară și trebuie să fim puțin atenți cui îi acordăm licența”, a declarat liderul american pentru Financial Times, la data de 31 iulie, și după ce Volodimir Zelenski a anunțat, în urma unei întâlniri la Casa Albă, că președintele american a acceptat să acorde Kievului licențele necesare.

Ucraina cere de mult timp mai multe rachete Patriot pentru a se apăra de atacurile rusești cu rachete balistice, drone și bombe. Sistemele sunt considerate esențiale pentru protejarea orașelor și a infrastructurii energetice, însă stocurile Kievului sunt foarte mici.