Expertul în urbanism Ion Ștefăniță a intervenit într-un live pe rețelele sociale pentru a clarifica polemica apărută în jurul șantierului de pe terenul fostului cinematograf Gaudeamus. Acesta susține că dezvoltarea proiectului este conformă cu reglementările urbanistice și că acuzațiile privind amplasarea construcției în zona protejată a nucleului istoric sunt nefondate.

Ștefăniță a explicat că terenul fostului cinematograf Gaudeamus, situat pe strada Vasile Alecsandri 4, se află într-o zonă definită prin codul urbanistic C3. Conform Planului Urbanistic General (PUG) aprobat în 2007, această categorie permite dezvoltarea de centre comerciale și servicii esențiale, compatibile cu zone rezidențiale din apropiere. Expertul susține că toate actele permisive eliberate de Primăria Chișinău sunt conforme cu reglementările urbanistice în vigoare.

„Referitor la declarația domnului ministru Sergiu Prodan, care a afirmat că acest obiectiv se află în zona de protecție a nucleului istoric al municipiului Chișinău, trebuie precizat că Monitorul Oficial al Republicii Moldova, publicat pe 2 februarie 2005 (numărul 75), stabilește clar limitele nucleului istoric al Chișinăului.

Conform acestuia, hotarul sud-vestic al nucleului istoric este pe strada Alexei Mateevici, ceea ce înceamnă că terenul fostului cinematograf Gaudeamus NU se află în interiorul acestuia”, a afirmat Ion Ștefăniță.

De asemenea, el a menționat că un ghid pentru intervențiile asupra clădirilor istorice din Chișinău, publicat de Minister în 2021, reconfirmă aceste limite. Un alt punct de dispută este proximitatea față de un monument de for public aflat în zonă. Ștefăniță a explicat că, potrivit legislației, zona minimă de protecție a unui astfel de monument este de 20 de metri, iar măsurătorile arată că distanța dintre monument și șantier este de aproximativ 30 de metri, ceea ce înseamnă că proiectul nu încalcă reglementările.

„Astfel, interpretarea Ministerului Culturii nu are o bază legală solidă. Mai mult, statul nu a luat măsuri concrete pentru conservarea monumentului aflat într-o stare avansată de degradare. Din 2021, Ministerul Culturii a fost notificat despre problemele existente, dar nu a intervenit pentru restaurarea acestuia. În acest context, este paradoxal că acum Ministerul folosește argumente juridice discutabile pentru a bloca un proiect investițional”, a declarat expertul în managementul patrimoniului cultural.

Ștefăniță consideră că această dispută nu are la bază încălcări reale ale legislației urbanistice, ci mai degrabă o instrumentalizare politică a subiectului.

„Această dispută pare mai degrabă o manevră politică în contextul apropierii alegerilor parlamentare din toamnă, decât o preocupare reală pentru protecția patrimoniului”, a subliniat acesta.

În încheiere, expertul a făcut apel la o abordare bazată pe fapte și pe respectarea legislației, fără influențe politice:

„Este esențial să susținem dezvoltarea urbană responsabilă și investițiile care respectă legislația în vigoare. O economie sustenabilă și un oraș modern nu pot fi realizate prin blocaje administrative nejustificate. Să lăsăm deoparte confruntările sterile și să lucrăm împotriva stagnării, pentru un Chișinău modern și funcțional”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, viceprimarul municipiului Chișinău, Ilie Ceban, a precizat luni că pe locul fostul cinematograf „Gaudeamus” va fi construit un complex multifuncțional cu 15 etaje. Anterior, foștii proprietari au încercat să modifice destinația zonei și să o transforme într-o locație unde pot fi construite blocuri de locuit, însă în anul 2020 acest lucru a fost stopat.

Pe 12 februarie, Ministerul Culturii a emis o „notă de poziție”, notând că teritoriul se află în nucleul istoric al Chișinăului, în apropierea unor monumente de for public, iar actele permisive au fost acordate cu încălcarea legislației în vigoare. Drept urmare, autoritatea vrea să tragă la răspundere persoanele responsabile și anularea autorizației.

#constructie #Gaudeamus #Ion Ștefăniță

Cotațiile țițeiului au urcat miercuri, pe fondul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu și al atacurilor Houthi, sporind temerile privind fluxurile de petrol din regiune, transmite Reuters, notează Agerpres.

La ora 17:21 GMT, cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului, referința globală, a urcat cu 2,15 dolari, sau 2,2%, ajungând la 100,07 dolari, în timp ce prețul barilului de petrol ‘light sweet crude’ a crescut cu 1,70 dolari, la 94,73 dolari.

Este pentru prima dată din 27 iulie când cotația barilului de petrol Brent depășește pragul simbolic de 100 dolari. Prețul petrolului crește pe măsură ce speranțele pentru o rezolvare permanentă a conflictului din Orientul Mijlociu se risipesc.

Autoritățile saudite au anunțat marți întreruperea operațiunilor la unele instalații energetice după atacuri ale grupării yemenite Houthi, care au rănit peste 70 de oameni în Arabia Saudită.

Coaliția condusă de saudiți împotriva grupării Houthi din Yemen, aliată a Iranului, afirmase anterior că loviturile în Arabia Saudită au rănit cel puțin 73 de oameni în sudul regatului, la Abha, Khamis Mushait, Jazan și Najran, și avertizase că „va lua toate măsurile operaționale necesare pentru descurajarea acestei miliții teroriste”.

Colonelul Turki al-Malki din cadrul coaliției a difuzat pe platforma X un mesaj în care avertizează că va urma o reacție fermă la cea mai recentă reluare a ostilităților și că ultima escaladare împotriva Arabiei Saudite, lider de facto al OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol), este ‘periculoasă’.

Rebelii Houthi, care controlează cele mai populate regiuni din Yemen și mare parte din nordul teritoriului țării, lansează atacuri asupra regatului saudit din iulie, când au declarat o blocadă navală; ei au lovit de mai multe ori nave în Marea Roșie.

Cotidianul Financial Times, preluat de Reuters, a informat luni că instalațiile petroliere de la Jazan ale companiei Aramco au fost lovite din nou, daunele fiind în curs de evaluare.

Din ce în ce mai multe bănci, inclusiv Goldman Sachs, Bank of America și HSBC, au revizuit în creștere în ultimele zile previziunile privind cotațiile țițeiului.

Anul acesta cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului a crescut cu peste 60%, în timp ce produsele petroliere rafinate, cum ar fi motorina, au crescut chiar mai mult, în condițiile în care războiul din Iran a afectat masiv activitatea de extragere a țițeiului în Orientul Mijlociu.

Și prețurile gazelor naturale în Europa au urcat miercuri, pentru a patra zi consecutiv, după recentele atacuri ale SUA în zona Strâmtorii Ormuz, o rută majoră pentru transportul petrolului, gazelor naturale lichefiate (GNL) și îngrășăminte.