Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Reacții internaționale puternice după ce Trump a vorbit cu Putin. Liderii NATO se reunesc de urgență la Bruxelles

13 Feb. 2025, 11:26
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
13 Feb. 2025, 11:26 // Actualitate //  Realitatea.md

Decizia președintelui american Donald Trump de a discuta telefonic cu Vladimir Putin despre încheierea războiului din Ucraina, fără precondiții față de Rusia, a stârnit un val de critici și condamnări din partea aliaților europeni și a unor oficiali americani, foști și actuali. Aceștia se tem că Statele Unite ar putea renunța la sprijinul acordat Ucrainei și că-l vor lăsa pe Putin să obțină tot ce dorește, scrie antena3.ro.

Critici dure din Europa și SUA

Pe rețelele sociale, Trump a anunțat că a avut o „conversație foarte bună” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și că amândoi își doresc pacea. De asemenea, a menționat o viitoare întâlnire la München, unde vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio vor conduce delegația americană.

Declarațiile recente ale șefului Pentagonului, Pete Hegseth, conform căruia revenirea Ucrainei la granițele din 2014 este „nerealistă” și că aderarea la NATO trebuie exclusă din negocieri, au provocat reacții imediate și puternice.

Prim-ministrul polonez, Donald Tusk, fost șef al Consiliului European, a declarat: „Pacea e tot de ce avem nevoie. O PACE DREAPTĂ. Ucraina, Europa și SUA ar trebui să lucreze pentru asta împreună. ÎMPREUNĂ”.

Politicianul eston Marko Mihkelson a descris ziua ca fiind „neagră pentru Europa” și a îndemnat la acțiuni imediate, iar șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a reiterat că „independența și integritatea teritorială a Ucrainei sunt necondiționate”.

Statele europene cer un rol activ în negocieri

O coaliție formată din Regatul Unit, Franța și Germania a transmis că Europa trebuie să fie parte din negocierile privind viitorul Ucrainei. Într-un comunicat comun emis după o întâlnire la Paris, miniștrii europeni de externe și reprezentanții Comisiei Europene au reafirmat sprijinul necondiționat pentru Ucraina:

„Ne angajăm la susținerea independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. O pace dreaptă și de durată este esențială pentru securitatea transatlantică.”

În paralel, miniștrii apărării ai statelor NATO urmează să se întâlnească la Bruxelles pentru discuții alături de noul secretar general al Alianței, Mark Rutte.

Poziția NATO și răspunsul Marii Britanii

În plus, o coaliție de state europene, inclusiv Regatul Unit, Franța și Germania, au anunțat că trebuie ca Europa să aibă un loc la masa viitoarelor negocieri pe tema viitorului Ucrainei. Comunicatul comun vine după ce șapte miniștri europeni de externe și reprezentanți ai Comisiei Europene s-au întâlnit la Paris.

Ministrul britanic al apărării, John Healey, a subliniat că NATO trebuie să pună Ucraina „în cea mai puternică poziție posibilă pentru negocieri” și că nu poate exista o soluție fără participarea Kievului.

Healey a mai spus și că vor fi făcute anunțuri noi cu privire la sprijinirea Ucrainei prin NATO, noi miliarde urmând să ajungă pentru a-i ajuta pe apărătorii ucraineni de pe front.

Într-o declarație separată, ministrul suedez al apărării, Pal Johnson, a afirmat că viitorul Ucrainei în NATO rămâne deschis, în ciuda poziției lui Trump și a unor aliați.

„Nu prevăd ca aderarea la NATO a Ucrainei să nu mai fie pe masa negocierilor. Poziția noastră este bine cunoscută și comunicată și o susținem în continuare, ce am spus la summit-ul de la Washington, desigur, că viitorul Ucrainei este în NATO, atunci când, desigur, va respecta condițiile”, a declarat Pal Johnson, la Bruxelles.

Miniștrii apărării ai statelor NATO urmează să se reunească joi la Bruxelles pentru discuții alături de secretarul general Mark Rutte. Până acum, declarațiile au fost critice sau precaute față de decizia lui Trump de a discuta cu Putin și de a-l scoate din izolare pe dictatorul rus.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 18:40 // Slider //  Valentina Buza

NASA revizuiește procedurile prin care selectează și dezvoltă misiunile științifice, cu scopul de a reduce costurile și de a trimite mai rapid și mai frecvent misiuni în spațiu, relatează Space.com.

Noua abordare, denumită Competition Model 2.0 (CM 2.0), a fost prezentată pe 21 octombrie de Nicky Fox, administrator asociat al Directoratului pentru Misiuni Științifice (SMD) al NASA, într-o scrisoare deschisă adresată comunității științifice a agenției. Schimbările sunt coordonate sub conducerea administratorului NASA, Jared Isaacman, și ar putea modifica modul în care cercetătorii, universitățile, centrele agenției și companiile private concurează pentru dezvoltarea viitoarelor misiuni.

„V-am auzit. V-am ascultat. Știm că povara de a aduce idei mărețe a fost prea grea pentru prea mult timp”, a scris Fox.

Reforma urmărește să acorde prioritate valorii și originalității științifice în etapele inițiale de evaluare, în loc să solicite de la început planuri inginerești și financiare detaliate. NASA speră astfel să reducă timpul necesar selecției și să încurajeze inovația.

Fox și alți oficiali de rang înalt ai agenției prezintă modificările în cadrul unei întâlniri publice virtuale programate luni, 26 octombrie, de la ora 18:00 GMT.

În prezent, NASA selectează numeroase misiuni științifice prin intermediul unor anunțuri competitive, prin care cercetătorii și instituțiile de profil sunt invitați să depună propuneri. Procedura presupune două etape, iar echipele trebuie să prezinte încă de la început informații tehnice și financiare detaliate, înainte ca agenția să aleagă proiectele care vor ajunge în faza următoare de evaluare.

Procesul poate dura aproape trei ani și presupune investiții importante de timp și resurse din partea echipelor participante, inclusiv a celor ale căror proiecte nu sunt selectate în final.

Prin modelul CM 2.0, NASA vrea să simplifice evaluările inițiale și să pună accentul pe obiectivele științifice ale misiunilor. Echipele vor trebui să prezinte și un plan preliminar pentru atingerea acestor obiective, în timp ce o parte importantă a detaliilor inginerești și financiare va putea fi elaborată ulterior.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Modificările diferă în funcție de categoria misiunii, în condițiile în care NASA are programe cu dimensiuni, costuri și obiective foarte diferite, de la proiecte relativ mici din cadrul programului Explorer până la misiuni emblematice costisitoare, precum Telescopul Spațial James Webb.

Programele care includ misiunile planetare Discovery, misiunile New Frontiers și Astro-Probes, dedicate proiectelor astronomice de dimensiuni medii, vor păstra un proces simplificat de selecție în două etape.

Principala schimbare va fi reducerea volumului de documentație solicitat în prima fază. Potrivit lui Fox, materialele inițiale vor fi reduse cu aproape jumătate, iar durata acestei etape ar urma să scadă de la 35 de luni la aproximativ 19 luni.

În cazul misiunilor emblematice, procedurile actuale vor fi menținute. Acestea au fost revizuite recent pe baza concluziilor unui studiu privind cele mai bune practici în dezvoltarea proiectelor de acest tip, care a analizat experiența acumulată în cadrul Telescopului Spațial James Webb.

Misiunile Medium-class Explorer (MIDEX) și Earth Explorer vor fi deschise unei categorii mai largi de participanți, inclusiv universități și organizații comerciale. Și în cazul acestora vor fi introduse modificări similare în procesul de selecție în două etape.

NASA intenționează să evalueze dezvoltatorii în funcție de experiența lor în proiecte cu dimensiuni, costuri și niveluri de complexitate comparabile. De asemenea, echipele coordonate de cercetători principali vor putea solicita sprijin din partea Centrului de Zbor Spațial Goddard sau a Jet Propulsion Laboratory (JPL) încă din prima etapă a selecției.

Cele mai importante schimbări vizează programele științifice de dimensiuni reduse și cu costuri mai mici. Acestea vor trece la un proces de selecție într-o singură etapă, eliminând necesitatea unei a doua runde de propuneri.

NASA estimează că schimbările vor reduce durata procesului de selecție finală pentru aceste proiecte de la aproximativ 32 de luni la 19 luni.

Reforma nu vizează doar reducerea timpului necesar selectării proiectelor, ci și implicarea mai directă a centrelor NASA în dezvoltarea misiunilor științifice.

Agenția mizează pe expertiza Centrului Goddard și a Jet Propulsion Laboratory pentru a îmbunătăți procesul de proiectare și implementare a misiunilor. O implicare mai directă a acestor centre ar putea contribui la reducerea concurenței dintre structurile agenției, menținând în același timp expertiza tehnică în cadrul NASA.

În paralel, noile reguli vor introduce o supraveghere mai strictă a bugetelor și a calendarului de dezvoltare pentru toate categoriile de misiuni.