Secția pentru Relații Externe a Comitetului Economic și Social European (CESE) salută evoluțiile politice pozitive din Republica Moldova, unde în urma alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie. Cetățenii au ales democratic, reprezentanții poporului în Parlamentul țării venind dintr-un partid politic care se declară deschis proeuropean. Comitetul subliniază că locul Republicii Moldova este în Europa și că în iulie 2021 au fost primele semne că a sosit momentul să devină un stat membru al UE.

Potrivit IPN, într-o declarație semnată de Dimitris Dimitriadis, președintele Secției CESE pentru Relații Externe, și Dumitru Fornea, președintele Comitetului de urmărire al CESE pentru Vecinii din Est, notează așteptările mari ale populației și necesitatea implementării reformelor pentru consolidarea cursului european al țării. În opinia semnatarilor, acestea necesită un angajament sincer și constant din partea tuturor instituțiilor implicate în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

În declarație se mai spune că o majoritate parlamentară a unui partid care sprijină integrarea în Uniunea Europeană este o oportunitate care nu trebuie irosită de autoritățile de la Chișinău, pentru că în urmă cu câțiva ani, autoproclamatele forțe politice „pro europene” au dezamăgit profund alegătorii și au provocat piedici în calea ideii integrării Moldovei în UE.

Se atrage atenția că declarațiile politice nu sunt suficiente pentru reformarea statului și modernizarea acestuia, astfel încât să poată oferi cetățenilor servicii publice conform standardelor UE. Este nevoie de acțiuni politice imediate și constante pentru consolidarea statului de drept, pentru ca atât instituțiile partenere ale UE, cât mai ales cetățenii și investitorii, să poată construi încredere în viitorul european al acestei țări.

Semnatarii susțin că Uniunea Europeană și societatea civilă organizată în UE și Republica Moldova trebuie să sprijine permanent autoritățile de la Chișinău în eforturile lor de modernizare a instituțiilor statului. Odată asigurate de seriozitatea și dedicarea partenerilor moldoveni, instituțiile UE ar trebui să sprijine financiar și tehnic proiectele care permit o mai bună interconectare și interdependență între UE și Republica Moldova.

Tot ei sprijină eliminarea încărcăturilor de roaming pentru comunicațiile electronice, pe modelul deja existent în UE, realizarea energiei și interconectării TIC, precum și modernizarea infrastructurii de interconectare rutieră sau feroviară între UE și Republica Moldova, dar și confirmă susținerea Moldovei și facilitarea dialogului între instituții și societatea civilă organizată.

Cei doi semnatari își exprimă sprijinul pentru Declarația Summitului de la Batumi semnată de șefii statului Georgia, Republica Moldova și Ucraina, la 19 iulie 2021, care subliniază scopul lor comun de aderare la UE și progresul considerabil al relațiilor cu aceștia din urmă.

#Europa #Republica Moldova #UE

Guvernul își propune să reducă cheltuielile pentru reparații, mobilier, tehnică de calcul, transport și evenimente, dar și să limiteze angajările în sectorul public. De asemenea, vor fi revizuite premiile și bonusurile acordate angajaților din instituțiile finanțate de la bugetul de stat. Declarațiile au fost făcute de ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Potrivit ministrei, autoritățile analizează fiecare categorie de cheltuieli pentru a identifica economii, fără a afecta instituțiile care dispun deja de finanțare limitată sau obligațiile stabilite prin lege.

„Ne punem semnul de întrebare dacă putem renunța la unele cheltuieli sau nu”, a explicat Victoria Belous.

Printre măsurile avute în vedere se numără reducerea cheltuielilor pentru încălzire și combustibil, limitarea achizițiilor de mobilier și tehnică de calcul, precum și cumpărarea mijloacelor de transport doar în cazuri strict necesare. De asemenea, anul viitor este planificat un buget mai mic pentru concerte.

Ministra a precizat că vor fi reevaluate și cheltuielile pentru evenimente și proiecte care nu au fost asumate sau aprobate oficial, precum și necesitatea dezvoltării unor sisteme informaționale.

Optimizările vizează instituțiile finanțate din bugetul de stat, inclusiv ministerele, Parlamentul și Președinția. Primăriile își gestionează independent bugetele, a menționat oficiala.

Angajările, limitate, iar structurile instituțiilor vor fi revizuite

O altă măsură ține de reducerea cheltuielilor de personal. Potrivit Victoriei Belous, mai multe ministere au primit sarcina de a elabora planuri de reducere a numărului de angajați.

Ministra a subliniat că măsura nu presupune concedierea directă a salariaților, ci o gestionare mai strictă a posturilor vacante și a necesității de a menține sau ocupa anumite funcții.

De exemplu, instituțiile ar putea să nu prelungească activitatea angajaților după atingerea vârstei de pensionare sau să reevalueze necesitatea unor noi angajări. Totodată, în cazul reorganizărilor, structurile instituțiilor vor fi analizate pentru a stabili dacă fiecare funcție este justificată.

„Fiecare persoană angajată trebuie să fie motivată dacă trebuie sau nu să fie angajată în sectorul public”, a declarat ministra.

Premiile și bonusurile, de asemenea, revizuite

Victoria Belous a mai spus că, încă din primele zile de activitate ale actualului Guvern, a fost dată indicația de a reduce sau elimina premiile și alte bonusuri acordate angajaților din sectorul public.

Potrivit ministrei, această măsură este în curs de aplicare, iar autoritățile examinează inclusiv acordarea premiilor anuale și a celor unice.

În ceea ce privește economiile obținute până acum în urma optimizărilor, ministra nu a prezentat o cifră exactă în declarația citată, menționând însă că au fost limitate angajările și extinderea schemelor de personal.