Secția pentru Relații Externe a Comitetului Economic și Social European (CESE) salută evoluțiile politice pozitive din Republica Moldova, unde în urma alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie. Cetățenii au ales democratic, reprezentanții poporului în Parlamentul țării venind dintr-un partid politic care se declară deschis proeuropean. Comitetul subliniază că locul Republicii Moldova este în Europa și că în iulie 2021 au fost primele semne că a sosit momentul să devină un stat membru al UE.

Potrivit IPN, într-o declarație semnată de Dimitris Dimitriadis, președintele Secției CESE pentru Relații Externe, și Dumitru Fornea, președintele Comitetului de urmărire al CESE pentru Vecinii din Est, notează așteptările mari ale populației și necesitatea implementării reformelor pentru consolidarea cursului european al țării. În opinia semnatarilor, acestea necesită un angajament sincer și constant din partea tuturor instituțiilor implicate în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

În declarație se mai spune că o majoritate parlamentară a unui partid care sprijină integrarea în Uniunea Europeană este o oportunitate care nu trebuie irosită de autoritățile de la Chișinău, pentru că în urmă cu câțiva ani, autoproclamatele forțe politice „pro europene” au dezamăgit profund alegătorii și au provocat piedici în calea ideii integrării Moldovei în UE.

Se atrage atenția că declarațiile politice nu sunt suficiente pentru reformarea statului și modernizarea acestuia, astfel încât să poată oferi cetățenilor servicii publice conform standardelor UE. Este nevoie de acțiuni politice imediate și constante pentru consolidarea statului de drept, pentru ca atât instituțiile partenere ale UE, cât mai ales cetățenii și investitorii, să poată construi încredere în viitorul european al acestei țări.

Semnatarii susțin că Uniunea Europeană și societatea civilă organizată în UE și Republica Moldova trebuie să sprijine permanent autoritățile de la Chișinău în eforturile lor de modernizare a instituțiilor statului. Odată asigurate de seriozitatea și dedicarea partenerilor moldoveni, instituțiile UE ar trebui să sprijine financiar și tehnic proiectele care permit o mai bună interconectare și interdependență între UE și Republica Moldova.

Tot ei sprijină eliminarea încărcăturilor de roaming pentru comunicațiile electronice, pe modelul deja existent în UE, realizarea energiei și interconectării TIC, precum și modernizarea infrastructurii de interconectare rutieră sau feroviară între UE și Republica Moldova, dar și confirmă susținerea Moldovei și facilitarea dialogului între instituții și societatea civilă organizată.

Cei doi semnatari își exprimă sprijinul pentru Declarația Summitului de la Batumi semnată de șefii statului Georgia, Republica Moldova și Ucraina, la 19 iulie 2021, care subliniază scopul lor comun de aderare la UE și progresul considerabil al relațiilor cu aceștia din urmă.

#Europa #Republica Moldova #UE

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.