Dacă un procuror-șef al unei procuraturi specializate, cum este Procuratura Anticorupție (PA), își înaintează demisia, legea prevede un proces clar de desemnare a unui interimar și organizare a unui concurs pentru ocuparea funcției. Centrul de Resurse Juridice (CRJM) a explicat asta într-un infografic accesibil.

Procurorul general numește temporar un înlocuitor, iar Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) trebuie să aprobe sau să respingă această desemnare. Interimatul durează până la finalizarea unui concurs public, organizat în cel mult 15 zile de la vacantarea funcției.

Concursul pentru un nou procuror-șef presupune două etape: preselecția candidaților de către o comisie specială și selecția finală de către CSP, care ulterior înaintează numele candidatului către Procurorul General. Acesta poate refuza numirea doar dacă există probe clare de incompatibilitate sau nereguli grave de procedură. În cazul unui refuz nemotivat, CSP poate insista asupra candidatului ales cu votul a două treimi din membri.

Doar că Parlamentul discută în prezent posibila fuzionare a procuraturilor specializate, ceea ce ar putea aduce modificări majore în procedura de selecție a procurorilor-șefi. Aceste schimbări ar putea influența și viitoarele numiri în funcție, determinând un nou cadru de organizare.

Amintim că Veronica Dragalin a anunțat miercuri, 19 februarie, că demisionează de la șefia PA. Într-un mesaj video pe rețelele de socializare, a sugerat că deputații din Parlament, prin lichidarea instituției pe care o conduce, transmit un mesaj negativ diasporei. De asemenea, a spus că proiectul de lege care prevede fuziunea PA și PCCOCS reprezintă un atac asupra independenței justiției, iar corupția în țară va trece la un alt nivel.

Procurorul general, Ion Munteanu, nu a semnat, deocamdată, cererea de demisie depusă de Veronica Dragalin, demisia fiind solicitată începând cu 21 martie 2025.

Cel mai probabil Veronica Dragalin nu își va duce la capăt mandatul de 5 ani, preluat în august 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO Cum a comentat ministra Justiției demisia procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție

#CRJM #CSP #parlament

Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat luni, 26 octombrie, că reprezentanţi ai Ucrainei, SUA, UE şi NATO se vor întâlni săptămâna aceasta la Bruxelles pentru a discuta despre garanţiile de securitate pe care le-ar putea primi ţara sa în perioada postbelică, în cazul unui acord de pace cu Rusia, relatează Antena3.ro.

Într-un interviu acordat postului de televiziune TSN, liderul de la Kiev a spus că această reuniune va avea loc „marţi sau miercuri”, dar nu a precizat dacă intenţionează să se deplaseze la Bruxelles pentru a participa la discuţii. Totodată, el a mai spus că UE va fi reprezentată „la nivel prezidenţial” şi NATO „la nivel de secretar general”.

Întrebat despre posibila participare a lui Volodimir Zelenski şi a emisarilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner la aceste discuţii, consilierul pentru comunicare al preşedintelui ucrainean a declarat agenţiei EFE că nu poate confirma în prezent acest lucru din cauza „unei schimbări de planuri ale părţii americane”.

Emisarii americani s-au întâlnit săptămâna trecută la Oslo cu Zelenski, apoi şi cu preşedintele rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg. În urma acestor întâlniri, Rusia şi Ucraina au convenit să reia negocierile mediate de SUA, o reuniune trilaterală Ucraina-Rusia-SUA urmând să se desfăşoare în noiembrie.

Zelenski: „Garanțiile noastre de securitate sunt garanțiile noastre și nu pot fi dictate de ruși”

Referindu-se la această reuniune în acelaşi interviu acordat postului TSN, Zelenski a spus că doreşte să obţină armistiţii parţiale cu Rusia pentru oprirea atacurilor pe mare şi asupra infrastructurilor energetice, precum şi progrese către o întâlnire directă pe care i-o solicită lui Putin pentru a negocia încheierea războiului.

Implicarea NATO în asigurarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina va fi „fără îndoială” una din solicitările pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să le facă la viitoarele negocieri trilaterale de pace Kiev-Moscova-Washington, programate la începutul lunii noiembrie. Zelenski a subliniat drept prioritară necesitatea unor garanții de securitate solide pentru Ucraina, pentru încheierea unui acord de pace cu Rusia, informează Kyiv Independent.

„Garanțiile noastre de securitate sunt garanțiile noastre și nu pot fi dictate de partea rusă. Restricțiile impuse asupra armatei noastre și neutralitatea Ucrainei nu sunt discutabile”, a spus Zelenski, într-un interviu TV.

Astfel, dacă Ucrainei nu i se va permite să adere la NATO, țările europene și SUA ar trebui să fie de acord să extindă pactul defensiv al articolului 5 al Alianței Nord-Atlantice și la Ucraina.

Ucraina ar trebui, de asemenea, să mențină o armată puternică, după încheierea unui acord de pace.

„Cea mai bună, după părerea mea, este NATO plus o armată ucraineană puternică, ca parte a alianței”, a spus Zelenski. „Dacă avem suficiente resurse financiare, vreau să păstrăm armata la 800.000 de oameni. Noi decidem singuri cum va fi armata noastră. Dacă suntem în NATO, numărul poate fi de 800.000 sau mai puțin. Dar va fi o întrebare despre cine este dispus să finanțeze sau să co-finanțeze cu noi”, a precizat liderul de la Kiev.