Primarul din Leova, Alexandru Bujoreanu, deschide parantezele privind „atacul concertat” despre care a vorbit miercuri, 19 februarie, în spațiul public. Bujoreanu a infirmat că acțiunile ar veni de la „grupul Șor”. Edilul susține că se încearcă înlăturarea acestuia din funcția de primar de către unii exponenți ai partidului de guvernământ. Nu a dat nume, însă a promis că va reveni ulterior și cu alte dezvăluiri.

„Atacul vine din altă direcție, din medii de interes economic local, care au primit gir de la decidenți politici locali, iar aceștia fac parte din partidul de guvernământ. Eu sincer am crezut că majoritatea din ei, chiar dacă nu s-au împăcat cu alegerea făcută de oamenii din Leova în 2019, se vor împăca cu votul dat în alegerile locale din 2023. Dar se pare că, prin mâinile păroase ale unor agenți economici cu multiple păcate, ei încearcă să dea ultima lor bătălie până la alegerile locale noi care vor avea loc în Leova toamna acestui an și, evident, îndeplină concordanță cu interesul politic față de alegerile parlamentare din acest an. Dacă mă întrebați de ce ar face-o cei interesați de la nivel local, cred că răspunsul ar fi evident – invidie, sete de putere, încălcări grave comise de unii din ei și ordinea pe care am început să o fac după ce le-am constatat. Dorința acerbă de a pune mâna pe primărie și a gestiona procese pe care nu le-au controlat și nu le vor putea controla niciodată. Din simplă lipsă de capacitate și empatie elementară față de oameni”, a spus edilul.

Potrivit edilului, există trei motive de ce au loc aceste acțiuni în prezent.

„Fiind un pro-european convins, sunt și un critic aprig al acestei puteri. Și alături de colegii din Blocul „Împreună” am deranjat, nu odată cu pozițiile noastre publice, în raport cu unele decizii proaste luate la nivel central.

Nu am semnat recepția drumului Leova-Bumbăta și am declarat în mod repetat că Veronica Dragalina căzut în dizgrație inclusiv pentru faptul că a inițiat cauza penală pe acest caz, iar eu figurez ca martor pe acest dosar.

Și pentru grupușorul minoritar PAS din Leova, cu precizare clară la cine mă refer, dar și pentru câțiva agenți economici locali compromiși care s-au adunat în jurul acestuia, e ultima șansă să mă înlăture din funcția de primar. Și pentru ca să fiu și mai explicit, în următoarea perioadă voi ieși public cu nume, încălcări și detalii despre modul în care acești oameni, care sesizează organele statului asupra unor presupuse încălcări din primărie Leova, sunt de fapt plini de păcate în raport cu acest oraș și cu locuitorii săi. Cinci ani de când sunt primar ales al acestui oraș, eu am manifestat maximă toleranță și înțelegere, considerând că critica constructivă e partea unui proces democratic. Dar ce fac ei acum, în raport cu mine, familia mea și colegii mei, nu e democrație. E dezmăț total”, a conchis Alexandru Bujoreanu.

Partidul Acțiune și Solidaritate nu a comentat, deocamdată, declarațiile edilului din Leova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Miercuri, 19 februarie, Alexandru Bujoreanu a spus că Primăria din Leova este supusă unui „atac concertat”. Într-o declarație video pe rețele, Bujoreanu susține că persoane din mediul de afaceri ar încerca să se răfuiască cu autoritatea publică locală, prin petiții la organele de control. Deși nu a dat nume, edilul spune că planul acestui grup va eșua.

VIDEO Alexandru Bujoreanu denunță un atac asupra Primăriei din Leova

#Alexandru Bujoreanu #atac #grup #Primaria Leova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.