Potențialul geotermal al Republicii Moldova a fost sistematizat într-un studiu care propune și o strategie de dezvoltare a sectorului. Potrivit acestuia, energia geotermală are potențialul de a juca un rol semnificativ în mixul energetic al Republicii Moldova, documentul se focusează pe orizontul de până în 2035. Prin implementarea acestei strategii, Moldova are potențial de a reduce dependența de sursele externe de energie, poate contribui la combaterea schimbărilor climatice și poate stimula dezvoltarea economică durabilă.

Documentul examinează sondele existente și documentația tehnică a acestora din arhivele Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale și constată că sursele geotermale de suprafață pot fi utilizate pentru asigurarea confortului termic în clădirile rezidențiale, comerciale sau industriale, dar și pentru răcirea spațiilor în sezonul cald prin utilizarea aceleiași infrastructuri. În același timp, sursele geotermale de adâncime pot fi utilizate pentru producerea de căldură pentru rețelele urbane și pentru aplicații industriale (procese care utilizează abur, aer cald sau apă caldă), aplicații agricole (încălzirea serelor, piscicultură, uscare), aplicații aqua-ludice (piscine, centre nautice, băi de aburi).

Energia geotermală de suprafață reprezintă o soluție tehnologică eficientă și sustenabilă, care utilizează resurse geotermale la temperaturi mai mici de 30°C, disponibile la adâncimi de obicei sub 400 de metri. Geotermia profundă exploatează pânze de apă subterane cu temperaturi cuprinse între 30 °C și 200 °C, la adâncimi de obicei între 500 și 3.000 de metri.

Documentul propune realizarea unei serii de proiecte pilot de încălzire și producere de energie geotermală în zone urbane, în perioada anilor 2027-2029, și testarea integrării sistemelor geotermale cu infrastructura energetică existentă. Este vorba de sondele din municipiul Chișinău (str. Chișinău, Ghidighici – sonda oferă temperaturi de până la 53°C la adâncimea 1140m), din Cahul (adâncimi 500-600 m) și sonde din satele Gura Căinarului și s. Mărculești, raionul Florești.

Între anii 2030-33 ar urma extinderea sistemelor de încălzire geotermală în municipalități și zone rurale, precum și construirea de noi centrale geotermale. Costurile estimative pentru dezvoltarea sectorului geotermal se ridică la cca 300 milioane de euro în 12 ani, așa cum aici se includ și costuri de construcție, instalare și/sau modernizare a infrastructurii necesare de încălzire termică.

Totodată, autorii documentelor propun realizarea unei serii de studii geologice și de fezabilitate comprehensive, dezvoltarea unei hărți cuprinzătoare a resurselor geotermale, crearea cadrului juridic și de reglementare.

Studiul a fost realizat cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială, UNIDO, și Fondul Global de Mediu. Poate fi consultat pe site-ul Ministerului Energiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#energie geotermală #studiu

Peste 500 de artiști din toată țara, laureați ai Festivalului-concurs național de muzică patriotică „Te cânt, Patrie și Neam”, ediția 2026, s-au reunit în scuarul Parlamentului și au oferit un spectacol de excepție. Împreună, au cântat despre patrie, neam și valorile naționale care ne unesc. Evenimentul face parte din seria de activități organizate de instituția legislativă în contextul Zilei Internaționale a Democrației.

Gala din acest an s-a desfășurat sub genericul „Unitate prin cultură” și a reunit coruri, ansambluri etnofolclorice și vocale, grupuri și soliști de diferite vârste. Participanții au interpretat cântece patriotice și piese inspirate din tradițiile și valorile naționale, acompaniați de Moldovan National Youth Orchestra, dirijată de Andriano Marian.

„Ceea ce faceți dumneavoastră este extraordinar. Ascultam piesele și, de fiecare dată, am un sentiment de mândrie, de responsabilitate și de patriotism, care se transmite prin aceste voci și talente. Atâta timp cât vom reuși să organizăm astfel de evenimente, neamul nostru va dăinui”, a menționat Președintele Parlamentului, Igor Grosu.

În cadrul galei au fost desemnați laureați la mai multe categorii, inclusiv soliști de muzică populară și de estradă, coruri, ansambluri etnofolclorice și ansambluri vocale. Marele Premiu al Festivalului i-a revenit Sofiei Apareci pentru interpretarea piesei „Trei culori”, pe muzica lui Ion Aldea-Teodorovici și versurile lui Grigore Vieru.

Gala s-a încheiat cu un moment muzical comun, în care artiștii și publicul au interpretat piesa „Du-mă în Moldova mea”, acompaniați de Moldovan National Youth Orchestra, dirijată de Andriano Marian.

Festivalul-concurs național de muzică patriotică „Te cânt, Patrie și Neam” face parte din Programul național „Acces la cultură”, finanțat de Ministerul Culturii. Acesta a cuprins mai multe etape, artiștii fiind selectați în urma unor concerte organizate la Soroca, Comrat, Bălți, Orhei și Ialoveni, iar etapele regionale au culminat cu Gala laureaților de la Parlament.

Pe parcursul lunii septembrie, Parlamentul desfășoară activități dedicate democrației și participării, cu scopul de a încuraja dialogul, implicarea civică și apropierea cetățenilor de instituție.