Parlamentul continuă să încalce principiile transparenței decizionale. La ședința din 20 februarie, 31% dintre proiectele votate au fost adoptate fără publicarea tuturor actelor aferente sau fără respectarea termenelor pentru consultări. Problemele tehnice din sistemul de vot au complicat și mai mult procesul decizional, iar unele proiecte au fost aprobate prin ridicarea mâinii.

Potrivit Promo-LEX, ședința plenară a Parlamentului din 20 februarie s-a remarcat prin faptul că deputații, în continuare, au utilizat instrumentele de control parlamentar.

„La această ședință un grup de deputați BCS au depus o moțiune simplă împotriva politicilor Ministerului Educației și Cercetării. Conform prevederilor legale, dezbaterea moțiunii simple va avea loc la data stabilită de Biroul permanent, în termen de 14 zile lucrătoare de la depunere. Reamintim că, la ședința precedentă, la fel, de către un grup de deputați BCS a fost înaintată o moțiune simplă împotriva politicilor Ministerului Sănătății. Examinarea acesteia se regăsește în subiectele ordinii de zi pentru ședințele plenare din 20-27 februarie”.

La fel, în ultima oră de lucru al Parlamentului, care este consacrată întrebărilor, reprezentanții Guvernului au oferit răspunsuri la întrebările deputaților acordate la ședința precedentă.

„Și la această ședință, respectarea transparenței decizionale a avut de suferit. La ședința din 20 februarie, aceasta a fost afectată în cazul a patru proiecte votate (31% din toate proiectele votate la ședință)”.

Transparența decizională a fost afectată prin:

Nepublicarea în cazul a trei proiecte de lege a actelor aferente proiectelor. Nu au fost solicitate/acordate/publicate : avizul Direcției General Juridice (2); avizele comisiilor permanente (2), expertiza anticorupție (2), avizul Guvernului (2), analiza impactului de reglementare (1), rezultatele consultărilor publice (1).
Nerespectarea termenului prevăzut pentru prezentarea recomandărilor părților interesate în cazul a trei proiecte de lege de pe ordinea de zi, autorul proiectelor fiind Guvernul (1) și deputații PAS (2) , termenul dintre înregistrarea proiectului și examinarea și votarea în prima lectură este mai puțin de 10 zile lucrătoare.

Remarcăm că, deputații au continuat practica de a vota în consens unele proiecte de lege. La această ședință au fost votate în consens de către deputații majorității și opoziției parlamentare cel puțin două proiecte din domeniul protecției sociale.

Ordinea de zi bisăptămânală a inclus 22 de subiecte, dintre care, la această ședință, au fost votate 13.

Pe parcursul ședinței, deputații au întâmpinat dificultăți în exercitarea votului asupra unui proiect de lege din cauza unor deficiențe ale sistemului electronic de vot. În acest caz, exprimarea votului a fost realizată prin ridicarea de mâini.

Ședința a durat șapte ore, cu o pauză de o oră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#parlament #Promo-Lex

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare