Amazon și Apple se confruntă cu dificultăți majore în integrarea inteligenței artificiale generative în asistenții lor digitali, Alexa și Siri. Deși inițial ambele companii intenționau să lanseze versiuni îmbunătățite ale acestora în prima jumătate a anului 2025, rapoartele recente arată că proiectele au fost amânate din cauza unor probleme tehnice și de fiabilitate.

Amazon, care spera să prezinte noua versiune AI a Alexa la un eveniment din New York pe 26 februarie, a fost nevoit să mute lansarea pentru luna martie sau chiar mai târziu. Între timp, Apple întâmpină dificultăți în procesul de dezvoltare al unei versiuni avansate de Siri, întârzieri cauzate de probleme software și erori de inginerie.

Alexa și Siri, depășite de noile soluții AI

Întârzierile nu sunt doar o problemă de logistică, ci și un semn că Apple și Amazon rămân în urmă față de concurenți precum OpenAI, Google și DeepSeek.

OpenAI a avansat rapid cu Advanced Voice Mode, o tehnologie care permite interacțiuni vocale mult mai naturale, comparabile cu un dialog uman autentic. Google a intrat și el agresiv în piață cu Gemini Live, o alternativă mai flexibilă la Siri și Alexa, care integrează cunoștințe avansate și suport pentru mai multe limbi.

Între timp, China a devenit un jucător redutabil prin DeepSeek, un asistent AI capabil să ofere răspunsuri contextuale detaliate și să învețe preferințele utilizatorilor într-un mod mult mai eficient decât versiunile actuale ale Alexa și Siri.

Unul dintre principalele motive ale întârzierii noului Alexa este lipsa de precizie a răspunsurilor generate de AI-ul său. Amazon a descoperit în faza de testare că asistentul său oferă informații incorecte sau confuze, un risc major într-o industrie în care credibilitatea și fiabilitatea sunt esențiale.

Amazon a investit miliarde de dolari în AI și în dezvoltarea noii versiuni a Alexa, dar rezultatele nu sunt pe măsura așteptărilor. Potrivit The Washington Post, compania a fost nevoită să amâne lansarea după ce utilizatorii de test au descoperit erori grave, inclusiv răspunsuri politizate și date istorice inexacte.

Apple, la rândul său, se confruntă cu probleme în ceea ce privește promisiunile făcute pentru noua versiune a Siri. Deși compania a anunțat încă din 2023 un upgrade major bazat pe AI, rapoartele recente indică faptul că inginerii se confruntă cu numeroase bug-uri software. Bloomberg susține că funcțiile Siri planificate pentru aprilie ar putea să nu fie gata până în mai sau chiar mai târziu.

Apple își propusese să adauge funcții mai avansate de înțelegere a contextului și de personalizare a experienței utilizatorului. Cu toate acestea, procesul de implementare s-a dovedit a fi mai dificil decât se anticipa, iar Apple se află acum sub presiunea de a livra o versiune stabilă fără a compromite performanța dispozitivelor sale.

Concluzie: viitorul asistenților digitali rămâne incert

În timp ce Amazon și Apple lucrează la soluționarea problemelor tehnice, OpenAI și Google continuă să câștige teren. Dacă Siri și Alexa nu reușesc să evolueze rapid, utilizatorii ar putea migra către asistenți vocali mai avansați și mai flexibili, punând astfel în pericol viabilitatea pe termen lung a celor două branduri.

Rămâne de văzut dacă Amazon și Apple vor reuși să livreze un produs care să concureze cu noile generații de AI sau dacă vor rămâne în urmă într-o industrie care se mișcă extrem de rapid, conform Bloomberg.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Amazon #Apple #Inteligență Artificială

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.