La 2 februarie 2014, locuitorii autonomiei au fost chemați să participe la două referendumuri – consultativ și legislativ, care ulterior au foste declarate ilegale de către autoritățile centrale. Decizia privind organizarea plebiscitelor a fost luată în noiembrie 2013, ca urmare a parafării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Acest context al relațiilor dintre autoritățile centrale și cele din autonomie au atras atenția internațională.

Astfel, în 2015, Parlamentul s-a adresat organizației CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari, pentru oferirea serviciilor de mediere și expertiză, în vederea stabilirii unui dialog constructiv între Chișinău și Comrat. Ca urmare, în noiembrie 2015, a fost creat Grupul de lucru parlamentar privind Găgăuzia.

Pe tot parcursul procesului, membrii grupului de lucru, deputați ai Parlamentului Republicii Moldova și aleșii Adunării Populare, au adoptat un șir de decizii pentru îmbunătățirea mecanismelor existente și crearea unor proceduri noi pentru clarificarea competențelor autonomiei și prevenirea eventualelor neclarități dintre autoritățile centrale și UTA Găgăuzia.

Larisa Voloh, co-președintele Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia: „Obiectivele care au stat la baza creării grupului de lucru au fost stabilirea unui dialog permanent parlamentar între autoritățile din Găgăuzia și Parlament dar și crearea unor mecanisme pentru clarificarea competențele autonomiei și prevenirea eventualelor neînțegeri între cele două părți”.

Alexandr Tarnavschi, vicepreședinte al Adunării Populare: „Partenerii externi și Chișinăul au decis să-și unească eforturile pentru a crea o platformă instituțională pentru o colaborare permanentă dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#autonomie #Gagauzia #referendum

Rusia a anunțat duminica aceasta că Ucraina a lansat un atac cu drone la scară largă peste noapte, peste 600 de drone având ca țintă Moscova, în timp ce Kievul a fost atacat de armata rusă cu o rachetă balistică, informează Agerpres.

Autoritățile din ambele țări au raportat un total de șase decese peste noapte: trei în regiunea rusă Rostov (sud-vest) și trei în Ucraina, între care două în regiunea Zaporojie (sud) și unul în Krivoi Rog (centru), potrivit AFP.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că 201 dintre drone au fost distruse de apărarea antiaeriană din regiunea Moscovei, în timp ce majoritatea au fost interceptate înainte de a ajunge în regiune.

El a adăugat că trei persoane au fost rănite în atacuri, dar nu a oferit informații despre posibilele pagube.

Cotidianul Kyiv Independent a relatat că forțele ucrainene au vizat un depozit aparținând gigantului rus de retail online Wildberries și situri industriale în orașe din regiune. Flăcările au cuprins depozitul, iar imaginile de la fața locului arată un incendiu de amploare. Depozitul are o suprafață de peste 200.000 de metri pătrați și este cel mai mare centru logistic al companiei Wildberries.

Autoritățile ucrainene au raportat anterior că Rusia a lansat un nou atac cu rachete balistice peste noapte asupra Kievului.

Primarul Vitali Kliciko a declarat că s-au auzit explozii în capitala Ucrainei și i-a îndemnat pe locuitori să rămână în adăposturi în timp ce echipajele de urgență erau desfășurate la fața locului.

Au fost raportate incendii în mai multe locuri, a scris Kliciko pe Telegram.

Administrația militară a Kievului a anunțat că atacul a făcut trei răniți.

Armata ucraineană a anunțat că în alte părți ale țării, între care în orașele Kremenciuk și Krivoi Rog, au fost înregistrate atacuri cu rachete, bombe ghidate cu planare și drone.

Declarațiile ambelor părți nu au putut fi verificate independent.

Ucraina luptă împotriva invaziei la scară largă a Rusiei de mai bine de patru ani. Kievul a avertizat în repetate rânduri cu privire la diminuarea stocurilor de rachete interceptoare pentru sistemele sale de apărare antiaeriană Patriot, care sunt utilizate pentru a se apăra împotriva atacurilor cu rachete balistice.

În ultimele luni, atacurile aeriene s-au intensificat de ambele părți ale frontului, la patru ani și jumătate de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în ceea ce a devenit cel mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace, remarcă AFP.

Conform unui raport al Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMU), luna trecută a fost cea mai sângeroasă pentru civilii din Ucraina din mai 2022, cu 437 de morți și 2.610 răniți.

Capitala Ucrainei a suferit pierderi deosebit de mari, cu cel puțin 54 de morți și 202 răniți. Forțele ruse au lansat în mod repetat bombardamente masive asupra Kievului, folosind rachete balistice și de croazieră.

La începutul lunii august, într-o serie de atacuri asupra orașului și-au pierdut viața cel puțin 17 persoane la Kiev și în regiunea înconjurătoare, dar Ucraina, confruntându-se cu o lipsă de interceptoare, nu a reușit să doboare nicio rachetă rusească.

De la începutul anului, agenția ONU a înregistrat 12.477 de victime civile (1.839 de morți și 10.638 de răniți), o creștere de 44% față de aceeași perioadă a anului trecut și mai mult decât dublu față de bilanțul înregistrat în 2024.