Preşedintele rus Vladimir Putin l-a numit pe Kiril Dmitriev, unul dintre noii săi apropiaţi, care a participat săptămâna trecută la discuţiile ruso-americane de la Riad, în funcţia de reprezentant special pentru investiţii şi cooperare cu alte ţări, conform unui decret publicat pe site-ul Kremlinului, informează luni EFE, citat de Agerpres.

Dmitriev (49 de ani), cu o carieră strălucită în lumea finanţelor, este directorul general al Fondului rus de investiţii directe (RDIF) chiar de la înfiinţarea acestuia, creat de guvernul de la Moscova în 2011, cu un capital de zece miliarde de dolari.

Numele său a devenit cunoscut în rândul populaţiei ruse în timpul pandemiei de COVID, dat fiind faptului că tocmai RDIF a finanţat dezvoltarea vaccinului rusesc Sputnik, iar el a ajuns principalul său promotor, atât în ţară, cât şi în străinătate.

Fondul rus de investiţii directe se află pe lista cu sancţiuni occidentale, inclusiv din partea SUA, pentru sprijinul acordat agresiunii Kremlinului în Ucraina lansate cu trei ani în urmă de către preşedintele rus Vladimir Putin.

În cercurile politice ruse, Dmitriev este numit drept „portofelul” lui Putin şi chiar unul dintre posibilii săi „succesori”, notează pe site-ul său postul de televiziune ucrainean TSN, care i-a dedicat la sfârşitul săptămânii trecute un amplu reportaj.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din surse publice se ştie că el s-a născut la Kiev în familia unui profesor de biofizică şi radiobiologie. Tatăl a lucrat la Institutul de biologie celulară şi inginerie genetică, biofizică şi radiobiologie al Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei, notează postul de televiziune citat, potrivit căruia acesta ar activa în continuare la institutul respectiv.

În Occident, Dmitriev jr. ajunge în 1998, când, la vârsta de 14 ani, ca fiu de profesor, este trimis la studii. Mai târziu a absolvit Universitatea Stanford din SUA, iar la revenire în 1996 rămâne la Moscova.

Potrivit jurnaliştilor de investigaţie de la publicaţia The Insider, în această perioadă Dmitriev a fost recrutat de serviciile speciale ruse. Ca dovadă, ei invocă faptul că la Moscova, în 2000, Dmitriev şi-a înmatriculat primul autoturism, un Range Rover, cu o legitimaţie de ofiţer de informaţii rus.

#cooperare #Kiril Dmitriev #reprezentant #Rusia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.