Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova a arborat luni, 24 februarie, drapelul ucrainean pentru a marca trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina.

„Culorile albastru și galben simbolizează cerul deasupra câmpurilor aurii de grâu, reprezentând pacea și prosperitatea – ceea ce agresiunea Rusiei a încercat să distrugă. Noi suntem fermi în sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Omorurile pot înceta oricând. Rusia trebuie doar să-și retragă trupele. Rusia trebuie să oprească bombardarea Ucrainei. Rusia este agresorul. (…) Susținem Ucraina pe calea ei către o pace justă și durabilă, asigurându-ne că orice acord include Ucraina și UE”, se arată în mesajul publicat pe rețele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Luni, 24 februarie, se împlinesc exact trei ani de când Federația Rusă a invadat Ucraina, declanșând cel mai sângeros conflict european de la Al Doilea Război Mondial. Cu sute de mii de morți și răniți, milioane de refugiați și un teritoriu devastat, Ucraina continuă să lupte pentru libertate, în timp ce lumea privește cu speranță către un posibil sfârșit al tragediei.

Război în Ucraina: 3 ani de la invazia Rusiei. Bilanțul devastator al unui conflict care a schimbat lumea

#Delegatia UE #drapel #razboi #Ucraina

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță, creșterea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri și comercianți, întrucât costurile logistice au crescut și reduc marjele.

O vulnerabilitate este transportul feroviar. Exporturile de grâu pe calea ferată au scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, cu aproape 94%. Analiza leagă scăderea de blocajele pe direcția portului Reni și de riscurile militare din regiune.

În același timp, 73,8% din exporturile de grâu au fost realizate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești, ceea ce indică o dependență ridicată de un număr restrâns de rute logistice.

Pe segmentul făinii, situația este diferită. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone, cu circa 4% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Încasările au fost de 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august. În același timp, Moldova a importat 15.688 de tone de făină, în valoare de 120,7 milioane de lei. Astfel, exporturile au depășit importurile cantitativ cu 743 de tone, dar balanța valorică a rămas negativă, cu un deficit de 33,6 milioane de lei.

Potrivit analizei, diferența de preț este explicată și prin structura produselor: Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată industriei, în timp ce importă mai ales produse ambalate pentru comerțul cu amănuntul.

Analiza arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină. Autorul susține că dezvoltarea sectorului ar necesita un lanț mai bine conectat, de la producția de grâu și stocare până la procesare, transport și vânzare.