Danemarca intenţionează să adopte o lege care interzice telefoanele mobile în şcoli, a declarat ministrul educaţiei, Mattias Tesfaye, în urma recomandărilor unei comisii pentru bunăstarea tinerilor prezentate marţi, 25 februarie curent, relatează g4media.ro.

„Am ales să susţinem în cadrul guvernului această idee şi de aceea începem să pregătim o schimbare a legii”, a declarat Tesfaye pentru cotidianul danez Politiken.

Detaliile acestei noi legislaţii nu au fost încă finalizate, dar „telefoanele mobile şi tabletele personale nu-şi au locul în şcoli, nici în pauze, nici în timpul orelor de curs”, a insistat ministrul.

Pe lângă şcoli şi colegii, comisia recomandă amânarea utilizării telefoanelor mobile până la vârsta de 13 ani.

„În opinia mea, ecranul le fură copilăria multora dintre copiii noştri”, a declarat ministrul culturii, Jakob Engel-Schmidt, la o conferinţă de presă.

Întrebat dacă este necesar ca minorii sub 13 ani să nu aibă acces la telefoanele mobile, preşedintele comisiei a răspuns afirmativ.

„Şi este clar că acest lucru nu este ceva ce trebuie făcut prin lege”, a spus Rasmus Meyer. „De îndată ce un telefon ajunge în camera unui copil, ocupă tot spaţiul. Poate dăuna stimei de sine. Când au în mână acest gadget, el pune probleme pentru bunăstarea” copiilor, a adăugat el.

Care este situația în alte țări europene

În Franța, 200 de școli testează această măsură, în timp ce în sute de școli din Belgia telefoanele mobile au fost interzise.

În Ungaria, un decret cere școlilor să strângă telefoanele și dispozitivele elevilor la începutul orelor.

În Italia, ministrul Educației a anunțat în 2024 interzicerea telefoanelor mobile în toate sălile de clasă.

În Grecia, elevii pot fi chiar exmatriculați dacă folosesc telefoanele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Danemarca #interzis #scoli #telefoane

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.