La trei decenii de la asasinarea lui Tupac Shakur, unul dintre cele mai cunoscute cazuri nerezolvate din Statele Unite ajunge în sfârșit în fața unui tribunal. Dezbaterile în procesul lui Duane „Keffe D” Davis, fost membru al bandei South Side Compton Crips, acuzat că ar fi orchestrat atacul asupra rapperului, urmau să înceapă luni, la Las Vegas, transmite AFP, citat de Agerpres.ro.
Procesul nu va oferi neapărat răspunsul la întrebarea cine a apăsat pe trăgaci în noaptea de 7 septembrie 1996. Procurorii încearcă însă să demonstreze că Davis a pus la cale asasinatul și a furnizat arma folosită în atac. În vârstă de 63 de ani, Davis pledează nevinovat. Dacă va fi găsit vinovat, riscă închisoarea pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate.
„Mărturisirile” care l-au adus în fața instanței
În 2008, Davis le-a spus anchetatorilor că se afla în Cadillacul alb din care au fost trase focurile de armă. El a recunoscut că procurase un pistol și că grupul din mașină îl căuta pe Tupac, în urma unui conflict izbucnit cu câteva ore înainte. Declarațiile au fost făcute însă în cadrul unui acord care îi oferea imunitate parțială, ceea ce împiedica folosirea lor directă împotriva sa. Ani mai târziu, după ce ceilalți pasageri ai Cadillacului au murit, Davis a început să vorbească public despre rolul său. În 2019, și-a publicat memoriile, în care a povestit că se afla pe scaunul din față al mașinii și că a transmis pistolul pasagerilor de pe bancheta din spate. Nu a spus însă cine a tras.
Arma crimei nu a fost găsită.
Memoriile sale au devenit, în cele din urmă, una dintre piesele centrale ale anchetei. În septembrie 2023, Davis a fost arestat. Acum, procurorii vor încerca să convingă juriul că propriile declarații ale acuzatului reprezintă cea mai importantă probă din dosar. Apărarea, în schimb, îl va prezenta drept un personaj care și-a exagerat trecutul pentru a obține bani și notorietate.
„Sunt nevinovat. N-am omorât niciodată pe nimeni”, declara Davis în martie 2025, într-un interviu acordat ABC News din închisoare. El a susținut că nu există dovezi care să demonstreze că s-a aflat la Las Vegas în noaptea crimei.
Un război între bande care a explodat în lumea rapului
Procesul va readuce în centrul atenției și una dintre cele mai violente rivalități din istoria muzicii rap americane: conflictul dintre scena de pe Coasta de Vest și cea de pe Coasta de Est. Tupac Shakur, cunoscut drept „2Pac”, devenise simbolul rapului de pe Coasta de Vest, cu hituri precum „California Love” și „All Eyez on Me”. La Los Angeles, rapperul era apropiat de Marion „Suge” Knight, fondatorul casei de discuri Death Row Records.
De cealaltă parte se afla Bad Boy Records, casa de discuri new-yorkeză asociată cu Sean „P. Diddy” Combs și cu The Notorious B.I.G. Acesta avea să fie ucis la doar șase luni după Tupac. Potrivit procurorilor, tensiunile dintre cele două tabere erau legate și de rivalitățile dintre bandele care le protejau.
Cu câteva ore înainte de atac, Tupac și Marion „Suge” Knight l-ar fi agresat în incinta cazinoului MGM Grand pe Orlando „Baby Lane” Anderson, nepotul lui Duane Davis. Anderson fusese implicat anterior într-un incident în care un medalion fusese smuls de la gâtul unuia dintre membrii echipei Death Row. Potrivit versiunii acuzării, conflictul a declanșat planul de răzbunare. În aceeași noapte, după meciul de box al lui Mike Tyson, Tupac se afla într-un BMW împreună cu Suge Knight, când un Cadillac alb s-a apropiat. Au fost trase mai multe focuri de armă. Tupac a fost lovit de patru gloanțe și a murit șase zile mai târziu, la 13 septembrie 1996.
Avea doar 25 de ani.
Timp de aproape trei decenii, ancheta a rămas fără un inculpat. Acum, juriul trebuie să decidă dacă Duane „Keffe D” Davis a fost omul care a pus în mișcare planul de răzbunare sau dacă este, după cum susține apărarea, un personaj care și-a construit o legendă personală în jurul uneia dintre celebre crime din istoria muzicii. Procesul este programat să dureze aproximativ trei săptămâni.
Pensiile urmează să fie indexate cu 10% începând cu 1 aprilie 2025. Inițiativa a fost votată în prima lectură de către 77 de deputați. Măsura se va aplica pentru plățile care nu depășesc salariul cuantumului minim pe economie din anul curent, adică 16.100 de lei.
