Conducerea țării salută aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA). Potrivit președintei Maia Sandu, acest lucru reprezintă un pas care confirmă alinierea sectorului nostru financiar-bancar la standardele europene. De asemenea, șefa statului spune că această realizare aduce beneficii concrete cetățenilor care vor avea acces la tranzacții mai rapide, mai sigure și mai ieftine cu Uniunea Europeană. Astfel, cetățenii Republicii Moldova vor putea beneficia de această nouă prevedere începând cu toamna acestui an, a mai adăugat Sandu.

„Această decizie înseamnă că transferurile spre țările UE și dinspre țările UE în Moldova vor fi mai ieftine și mai rapide. Astăzi, comisioanele pot ajunge la zeci și sute de euro. Odată cu aderarea Republicii Moldova la zona unică de plăți în euro, aceste transferuri vor costa doar câțiva euro și vor fi simplificate”, a declarat președinta.

Și președintele Parlamentului a publicat pe rețele un mesaj. Igor Grosu a menționat că, la Bruxelles, a fost aprobată o decizie istorică.

„Acest pas va asigura cetățenilor și companiilor moldovenești acces la un sistem de plăți mai rapid, mai sigur și la costuri foarte mici sau chiar gratuite. În același timp, va ajuta la scăderea costurilor pentru transferurile de bani efectuate de moldovenii din diasporă, un aspect esențial pentru multe familii din Moldova”, a scris Igor Grosu.

Decizia a fost salutată și de prim-ministrul Dorin Recean. Oficialul a scris că „este o veste bună pentru toți cetățenii din diasporă care trimit bani către familiile lor din țară, dar și pentru întreprinzători”.

„Sunt încrezător că băncile se vor adapta rapid la acest sistem, astfel încât, în câteva luni, să putem beneficia de toate oportunitățile pe care SEPA le oferă. Prin acest pas, Moldova devine mai aproape de Uniunea Europeană și de oportunitățile economice europene”, a conchis premierul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Republica Moldova a fost acceptată miercuri, 6 martie 2025, în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), comunică Banca Națională a Moldovei (BNM), iar decizia, potrivit instituției, reflectă o confirmare a progreselor semnificative în parcursul de aderare la Uniunea Europeană. Apartenența la SEPA va facilita plăți internaționale în euro mai rapide, mai sigure și mai accesibile pentru cetățenii și mediul de afaceri din Moldova.

Aderarea Republicii Moldova la SEPA va face o diferență reală în viața familiilor care primesc bani din diaspora. Mai mulți bani vor rămâne în buzunarul moldovenilor, deoarece comisioanele ridicate pentru transferurile internaționale vor deveni istorie.

Astfel, pentru moldovenii care lucrează în UE și trimit bani acasă, SEPA înseamnă transferuri mai rapide, mai ieftine și mai eficiente. Nu vor mai trebui să plătească taxe exagerate doar pentru a-și ajuta familia. De exemplu, astăzi, un transfer internațional în euro pentru moldoveni costă între 20 și 200 de euro, însă după aderarea la SEPA, același transfer ar putea costa doar 1-2 euro sau chiar 50 de cenți.

Republica Moldova, acceptată în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA). Ce înseamnă asta?

#conducerea țării #mesaje #Moldova #SEPA

Piețele agricole internaționale dau semnale tot mai clare de alarmă, pe fondul blocării exporturilor de cereale din regiunea Mării Negre și al escaladării conflictelor care afectează rutele comerciale globale. Prețul grâului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, după o creștere de aproximativ 45% în ultimele 12 luni și de 10% doar în ultima lună. Porumbul a urcat, la rândul său, la maximul ultimilor trei ani, cu un avans de 14% într-o singură lună, scrie BANI.MD.

Evoluția reaprinde temerile privind o nouă criză alimentară globală, cu efecte severe în special asupra țărilor cu venituri mici și a statelor dependente de importurile de cereale. În economiile dezvoltate, principalul risc este reapariția presiunilor inflaționiste asupra alimentelor de bază.

Situația amintește de începutul războiului din Ucraina, când blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră a provocat o explozie a prețurilor la cereale. Atunci, după luni de negocieri, Rusia a acceptat în iulie 2022 un acord mediat de ONU care a permis reluarea exporturilor ucrainene.

După retragerea Moscovei din acord, Ucraina a reușit să creeze o rută alternativă de transport prin apele teritoriale ale României și Bulgariei. Potrivit Iuliei Sirko, vicepreședinta Comisiei pentru Transport din Parlamentul ucrainean, aproximativ 8.000 de nave au transportat în ultimii doi ani și jumătate circa 200 de milioane de tone de produse ucrainene către aproximativ 50 de state.

Această perioadă pare însă să se fi încheiat. De aproximativ 35 de zile, niciun transport de cereale nu ar mai fi reușit să plece din porturile ucrainene de la Marea Neagră, potrivit estimărilor citate.

Atacurile asupra infrastructurii portuare s-au intensificat puternic. Numai în ultima lună, Rusia ar fi lansat zeci de rachete asupra porturilor din regiunea Odesa, asupra navelor și infrastructurii destinate exporturilor.

În iulie, atacurile asupra rutei cerealelor ar fi fost de opt ori mai numeroase decât în întreg anul 2025. După scufundarea, la 19 iulie, a unei nave cu echipaj internațional, companiile maritime și asigurătorii au început să evite ruta Mării Negre.

Efectele sunt similare cu cele din 2022: diminuarea exporturilor și creșterea rapidă a prețurilor, chiar dacă acestea nu au revenit încă la nivelurile extreme înregistrate imediat după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei.

Problemele nu afectează doar exporturile ucrainene. Terminalele rusești de cereale din Marea Azov și Marea Neagră au fost, la rândul lor, afectate de atacurile ucrainene.

Un atac cu drone asupra Novorossiiskului, la 12 august, ar fi paralizat o parte importantă a infrastructurii prin care trece o mare parte din exporturile agricole rusești. Reacția piețelor a fost rapidă, iar analiștii avertizează că scumpirile ar putea continua dacă escaladarea militară se prelungește.

Miza este una globală. Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar Ucraina se află, de asemenea, printre principalii furnizori. Împreună, cele două state acoperă o parte importantă din cererea mondială, în special pentru țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Presiunile asupra prețurilor sunt amplificate și de scumpirea motorinei și a îngrășămintelor, pe fondul problemelor de transport prin Strâmtoarea Ormuz. Costurile mai mari pentru energie și fertilizanți riscă să afecteze inclusiv producția agricolă din alte regiuni ale lumii.

În paralel, unele exporturi energetice rusești continuă să tranziteze Marea Neagră și Bosforul. Datele satelitare analizate de Institutul pentru Studii Strategice ale Mării Negre indică tranzitul a zeci de milioane de barili de petrol și produse petroliere rusești în primele 20 de zile din august.