PostNord, serviciul poștal de stat din Danemarca, va pune capăt tuturor livrărilor de scrisori la sfârșitul anului 2025, invocând o scădere cu 90% a volumului de scrisori de la începutul secolului. Decizia pune capăt a 400 de ani de servicii poștale ale companiei. Cele 1.500 de cutii poștale din Danemarca vor începe să dispară de la începutul lunii iunie.

Ministrul Transporturilor, Thomas Danielsen, a încercat să îi liniștească pe danezi, afirmând că scrisorile vor putea fi trimise și primite în continuare în întreaga țară. O companie a declarat că este pregătită să preia livrările.

Serviciile poștale din întreaga Europă sunt confruntate cu scăderea volumului de scrisori. Deutsche Post din Germania a declarat joi că va desființa 8.000 de locuri de muncă, în ceea ce a numit o „manieră responsabilă din punct de vedere social”.

Deutsche Post are 187.000 de angajați, iar reprezentanții personalului au declarat că se tem că vor urma și alte reduceri.

Danemarca a avut un serviciu poștal universal timp de 400 de ani, până la sfârșitul anului 2023, dar pe măsură ce serviciile poștale digitale s-au impus, utilizarea scrisorilor a scăzut dramatic.

Serviciile publice trimit comunicări prin intermediul unei aplicații Digital Post sau al altor platforme, iar PostNord Denmark susține că piața scrisorilor nu mai este profitabilă.

Numărul scrisorilor a scăzut de la începutul secolului de la 1,4 miliarde la 110 milioane anul trecut.

Decizia va afecta cel mai mult persoanele în vârstă. Deși 95% dintre danezi folosesc serviciul de poștă digitală, 271 000 de persoane se bazează încă pe poșta fizică.

Deputatul danez Pelle Dragsted a dat vina pe privatizare pentru această decizie și s-a plâns că aceasta va dezavantaja persoanele care locuiesc în zone izolate.

PostNord a declarat că aproximativ 1 500 dintre lucrătorii săi își vor pierde locurile de muncă, dintr-un total de 4.600 de angajați.

Compania a declarat că se va concentra pe livrările de colete și că orice timbre poștale cumpărate în acest an sau în 2024 ar putea fi rambursate pentru o perioadă limitată în 2026.

Directorul executiv Kim Pedersen a declarat că danezii au devenit din ce în ce mai digitali, iar scăderea volumului de scrisori a devenit atât de pronunțată încât a scăzut cu până la 30% numai în ultimul an.

PostNord operează și în Suedia. Aceasta este deținută în proporție de 40% de danezi și 60% de suedezi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Danemarca #Posta #scrisori

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.