Grație turiștilor care doresc să se bucure de o priveliște panoramică asupra Big Ben, Catedralei St. Paul și Palatului Buckingham, London Eye, de la inaugurarea căreia se împlinesc 25 de ani duminică, 9 martie curent, a devenit cea mai vizitată atracție londoneză, informează agerpres.ro.

Roata de observație, care le oferă vizitatorilor o călătorie de 30 de minute în cabine din sticlă, a fost planificată inițial să rămână instalată timp de cinci ani, iar apoi urma să fie dezasamblată, însă popularitatea ei au convins autoritățile locale să o transforme într-o instalație permanentă pe malul fluviului Tamisa.

Dacă ziua este senină, turiștii care se dau în roată pot zări Castelul Windsor, reședința cu o vechime de 900 de ani a familiei regale britanice, situată la o distanță de 40 de kilometri, în timp ce pentru britanici, roata a devenit sinonimă cu spectacolul de artificii din noaptea de Anul Nou.

Roata a fost ideea arhitecților David Marks și Julia Barfield, care sunt soț și soție, care au creat acest proiect pentru a celebra intrarea în noului mileniu. Forma construcției simbolizează ciclul vieții.

„Un cerc nu are nici început, nici sfârșit. Este simbolic pentru trecerea timpului”, a declarat Julia Barfield pentru Reuters, adăugând că atunci când a fost inaugurată, roata era una dintre puținele construcții care ofereau o perspectivă de la înălțime asupra Londrei.

Între timp, linia de orizont a orașului s-a îmbogățit cu noi zgârie-nori, care pot fi văzuți din roată: The Gherkin, inaugurat în 2004, The Shard, cea mai înaltă clădire din Londra, deschisă în 2013, iar Cheesegrater, în 2014.

Anual, circa 3,5 milioane de persoane plătesc 29 de lire sterline pentru a urca în London Eye.

Popularitatea sa a inspirat zeci de versiuni asemănătoare în orașe de pe tot globul. Cu o înălțime de 135 de metri, London Eye rămâne însă cea mai mare roată de observație de tip consolă din lume.

Potrivit planurilor arhitecților, roata urma să revitalizeze o parte din malul sudic al Londrei, iar 1% din veniturile anuale încasate de această atracție sunt destinate întreținerii zonei publice din apropiere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#25 de ani #London Eye #Marea Britanie

Ministerul Afacerilor Interne a venit cu o reacție la criticile președintelui Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Lilian Carp, privind întârzierile în implementarea sistemului de alertă MD-Alert și starea deplorabilă a unor adăposturi de protecție civilă. Într-un răspuns oferit la solicitarea Omniapres, instituția a explicat de ce sistemul de avertizare a populației nu este încă funcțional și a precizat că întreținerea adăposturilor ține de responsabilitatea instituțiilor și entităților care le administrează.

Reacția MAI vine după ce Carp a criticat lipsa de pregătire a Republicii Moldova pentru situații de criză, în condițiile războiului din Ucraina și ale încălcărilor repetate ale spațiului aerian național.

„Noi discutăm practic din 2023, în cadrul comisiei. Am avut și audieri și noi spunem că, în general, Moldova trebuie să fie pregătită. Nu doar acum, chiar dacă sunt situații de criză, trebuie să fie pregătiți și să aibă loc diferite instruiri ale populației, cum să reacționeze în diferite situații de criză”, a declarat parlamentarul la o emisiune de la Radio Moldova.

Totodată, Carp a reproșat direct Ministerului Afacerilor Interne că sistemul MD-Alert nu e funcțional nici până acum.

„Noi, din păcate, avem o problemă. Ministerul Afacerilor Interne, până la etapa actuală, încă nu avem MD-Alert pus în funcțiune. Și asta în condițiile când avem un război la hotar de cinci ani de zile, survolează spațiul aerian practic o dată la două-trei zile în ultimul timp. Deci noi nu avem pus MD-Alert încă în funcțiune”, a afirmat Lilian Carp.

Solicitat de Omniapres să comenteze aceste declarații, MAI a subliniat că implementarea sistemului presupune participarea mai multor instituții, parteneri de dezvoltare și operatori de comunicații electronice.

„Este firesc ca Parlamentul Republicii Moldova, prin reprezentanții săi și comisiile parlamentare de profil, să solicite informații și clarificări privind gestionarea domeniilor de importanță majoră pentru siguranța națională”, se arată în răspunsul ministerului.

Potrivit MAI, proiectul MD-Alert, finanțat cu sprijinul Băncii Mondiale, se află încă în etapa pregătirii procedurilor de achiziție și a documentației tehnice. Instalarea echipamentelor, configurarea programelor informatice, testele și instruirea personalului sunt planificate pentru anul 2027.

„Conform planificării actuale, modulele de bază ale MD-ALERT ar urma să devină funcționale către sfârșitul anului 2027”, precizează ministerul.

Astfel, deși necesitatea unui asemenea sistem este discutată în Parlament cel puțin din 2023, populația ar urma să beneficieze de primele funcționalități abia peste aproximativ un an. După implementare, sistemul va fi transmis în gestiunea Centrului Național de Management al Crizelor.

O altă problemă semnalată de Lilian Carp este starea adăposturilor de protecție civilă. Parlamentarul a recunoscut că unele sunt într-o situație deplorabilă și necesită investiții majore, iar în anumite localități exercițiile de apărare civilă nu au mai fost organizate din perioada sovietică.

„Unele sunt în condiții bune, unele necesită investiții suplimentare. Unele se află într-o situație deplorabilă și trebuie investiții mari”, a declarat Carp.

El a admis că măsurile de pregătire a populației și de îmbunătățire a infrastructurii de protecție civilă trebuiau luate încă de la începutul războiului din Ucraina.

„Deci aceste lucruri trebuiau făcute chiar de la începutul războiului. Nu neg acest lucru. Și am spus că eu am tot întrebări față de unii miniștri: de ce nu s-au implementat?”, a afirmat deputatul.

În răspunsul pentru Omniapres, Ministerul Afacerilor Interne confirmă că multe adăposturi sunt degradate, dar precizează că nu le administrează direct.

„Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a realizat cartografierea adăposturilor și a întocmit un raport de constatare privind starea tehnică a acestora, inclusiv gradul de degradare în care se află multe dintre ele”, comunică MAI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministerul explică faptul că adăposturile se află, după caz, în administrarea autorităților publice centrale și locale, a instituțiilor publice, a agenților economici sau a unor entități private. Potrivit legislației, administratorii sunt cei care trebuie să asigure întreținerea, dotarea și pregătirea construcțiilor pentru adăpostirea populației.

#critici #Lilian Carp #MAI