Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mažeiks, a declarat că va insista întotdeauna ca instituțiile să respecte libertatea presei. Diplomatul a menționat că a făcut acest lucru și în trecut, atașând materiale jurnalistice din 2023, în care își exprima poziția în contextul suspendării licențelor mai multor posturi TV din Moldova. Reacția sa vine după ce opoziția l-a criticat pentru declarațiile privind presa independentă și activiștii.
Mažeiks a subliniat că într-o democrație, mass-media trebuie să fie independentă și responsabilă, iar jurnaliștii nu ar trebui să se teamă doar pentru că își fac meseria. Diplomatul a reamintit poziția sa din 2023, când avertiza că suspendarea licențelor unor televiziuni ar putea afecta libertatea presei și încrederea cetățenilor, insistând că orice restricție trebuie să respecte standardele statului de drept.
Pe 5 martie, ambasadorul a condamnat ceea ce a numit „o campanie de defăimare online împotriva presei independente și a organizațiilor societății civile”. El a atras atenția asupra „tendinței îngrijorătoare” de a folosi problema finanțării străine pentru a submina credibilitatea jurnaliștilor și activiștilor. Mažeiks a subliniat că intimidarea și răspândirea informațiilor false împotriva acestora sunt fapte pedepsite de lege și trebuie sancționate.
Declarațiile diplomatului au stârnit nemulțumirea unor politicieni din opoziție. Deputata socialistă Adela Răileanu l-a acuzat că aplică „standarde duble”, susținând că nu a criticat suspendarea televiziunilor afiliate opoziției. Liderul partidului „Șansă” afiliat fugarului Ilan Șor, Alexei Lungu, a declarat că reprezentanții UE nu au protestat când canalele de televiziune ale opoziției au fost închise.
Suspendarea licențelor unor televiziuni a început la sfârșitul anului 2022, când Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a interzis activitatea a șase posturi TV. În 2023, alte șase televiziuni au fost afectate de măsuri similare, iar la sfârșitul anului, autoritățile au decis sistarea actelor permisive ale companiilor care le dețineau. Guvernul a justificat decizia prin necesitatea verificării beneficiarilor acestor posturi. Atunci, opt ONG-uri au criticat procesul ca fiind netransparent.
