„Ieși la plimbare prin oraș și surprinde spațiile cu potențial”. Este îndemnul organizației Laolaltă, care cheamă persoanele pasionate de fotografie, să participe la concursul „Am o sesizare” în care se pun în joc peste 20.000 de lei. Condițiile sunt foarte simple, iar la competiție se poate înscrie oricine.

Potrivit organizatorilor, concursul oferă oportunitatea unică de a aduce în prim-plan spațiile din Chișinău care au un potențial minunat de a deveni utile comunității locale.

Ce trebuie să faci?

Fotografiază un spațiu din Chișinău (curte, parc, un colț de stradă), care crezi că are potențial, dar are nevoie de îmbunătățiri. Un spațiu care, cu puțină grijă, un plan bun și niște bani investiți, ar putea arăta altfel.
Adaugă o scurtă descriere: Povestește despre spațiul din fotografie. De ce ți-a atras atenția și ce schimbare ai face acolo?
Postează fotografia pe Instagram cu hashtagul #amosesizare și dă tag @laolalta.md, @ceban.ion_v și @primariachisinau.
Asigură-te că profilul tău este public și că textul este scris într-un mod respectuos, fără atacuri la persoană și mesaje de ură

Premii totale de peste 20.000 MDL

5000 MDL | 4000 MDL | 3000 MDL | Mențiuni: 4 x 2000 MDL

Concursul are loc între 1 martie – 30 aprilie 2025. Cele mai bune fotografii vor fi expuse la Centrul Comunitar 151 din Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

ATENȚIE! Nu există o limită de fotografii pe care le poți înscrie în concurs. Participanții au libertatea să hoinărească prin Chișinău și să facă mai multe sesizări.

#Chisinau #concurs #fotografie #premii

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.