Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a încheiat vizita de lucru în Republica Franceză, desfășurată pe 10-11 martie 2025, la invitația Președintelui Emmanuel Macron. Această vizită, potrivit instituției prezidențiale, a întărit relațiile politice și economice dintre cele două țări și a deschis noi oportunități de cooperare.

„În discuțiile cu Președintele Macron, accentul a fost pus pe securitatea regională, restabilirea păcii în Europa și sprijinul Franței pentru modernizarea Republicii Moldova și integrarea sa europeană. Președintele Macron a reafirmat angajamentul Franței de a susține proiecte care îmbunătățesc direct viața cetățenilor moldoveni.

În cadrul întrevederii, Moldova și Franța au semnat trei documente care vor aduce rezultate concrete pentru cetățeni: un acord privind protecția socială care vor garanta drepturile moldovenilor din Franța; un acord de finanțare de 30 de milioane de euro pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice din Moldova; și o scrisoare de intenție privind cooperarea în combaterea dezinformării”, se arată în comunicatul Președinției.

Maia Sandu la Paris: Franța va acorda Moldovei un sprijin de 30 de milioane de euro. Ce alte acorduri au fost semnate

Președinta Maia Sandu s-a întâlnit și cu președinții celor două camere ale Parlamentului francez – Yaël Braun-Pivet, Președinta Adunării Naționale, și Gérard Larcher, Președintele Senatului. Împreună cu grupurile de prietenie moldo-franceze, oficialii au discutat despre sprijinul constant al Franței pentru parcursul european al Moldovei, exprimat de reprezentanți din întreg spectrul politic. La Paris, Președinta Maia Sandu a avut o întrevedere și cu primara capitalei franceze, Anne Hidalgo, cu care a abordat potențialul pentru cooperare.

„În cadrul forumului de afaceri moldo-francez, organizat cu ocazia vizitei, șefa statului a transmis un mesaj investitorilor francezi: “Moldova este deschisă pentru afaceri. Vă invit să fiți parte la succesul nostru. Nu mai suntem doar o țară mică de la marginea Europei. Moldova este o țară candidată la UE, care se aliniază la standardele europene, își reformează economia și oferă avantaje celor care investesc primii.”

Investițiile în economia moldovenească au fost principalul subiect al întâlnirilor cu Rémy Rioux, Directorul General al Agenției Franceze pentru Dezvoltare (AFD), Françoise Lombard, Directorul executiv Proparco, și Jérémie Pellet, Directorul executiv al Expertise France, cele trei instituții care fac parte din Grupul AFD. Grupul AFD sprijină proiecte-cheie pentru Moldova, inclusiv în domeniile energiei, împăduririi și finanțării IMM-urilor”, se mai arată în comunicat.

Un alt punct de pe agendă a fost întâlnirea cu Audrey Azoulay, Directorul General UNESCO, pentru a discuta despre cooperarea în cultură și educație, precum și măsurile pentru protejarea limbii și culturii găgăuze. Limba găgăuză este inclusă pe lista UNESCO a limbilor în pericol de dispariție, iar autoritățile de la Chișinău își intensifică eforturile pentru a-i asigura supraviețuirea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vizita Președintei Maia Sandu la Paris a reconfirmat angajamentul reciproc pentru consolidarea parteneriatului moldo-francez. În acest context, ca semn de apreciere pentru sprijinul constant oferit Moldovei în domeniul securității și integrării europene, șefa statului a semnat decretele de decorare cu Ordinul de Onoare al Republicii Moldova pentru Sébastien Lecornu, Ministrul Forțelor Armate, și Laurence Boone, Ministra pentru Europa în perioada 2022-2024.

#Maia Sandu #Paris #vizita de lucru

Cel puțin 18 persoane au fost ucise luni, 2 noiembrie, în orașul ucrainean Komișuvaha, situat în apropierea liniei frontului în provincia sud-estică Zaporojie, în urma unui atac aerian în care Rusia a lansat aproximativ zece bombe ghidate, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a susținut că aceste bombe au țintit o școală unde civilii primeau ajutor umanitar, relatează Agerpres.

„Atacurile au fost îndreptate împotriva unei școli folosite în scopuri umanitare, oamenii primeau ajutor umanitar acolo”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare.

El a precizat că este vorba despre bombe glisante, adică bombe clasice de aviație cărora li s-au adăugat aripi retractabile și un sistem de navigație prin satelit, în unele cazuri și motoare, fiind astfel transformate în bombe ghidate ce pot fi lansate din avioane de la o distanță de 70-90 de kilometri de țintă, permițând aviației de atac ruse să acționeze în afara razei de acțiune a sistemelor antiaeriene ucrainene.

Pe lângă acea școală în sine, unele dintre bombele care au urmat impactului inițial au fost lansate asupra „adăpostului unde oamenii se refugiau”, a mai susținut Zelenski.

„Nu se poate ca rușii să nu știe că, în fiecare săptămână, locuitorii care au rămas în Komișuvaha primesc ajutor umanitar chiar acolo”, a adăugat el.

Acest atac fără precedent, a continuat președintele ucrainean, „este o dovadă în plus că Rusia nu dorește dezescaladarea”.

După operațiunea umanitară de la Oleșki, unde un armistițiu umanitar de șase zile a permis evacuarea civililor din acest oraș din provincia ucraineană sudică Herson, „a fost un moment în care s-ar fi putut face noi pași pentru a demonstra că progresul către pace este posibil”, dar, „cu aceste crime, Rusia transmite un semnal complet opus”, a mai afirmat Zelenski, care le-a cerut aliaților Ucrainei „un răspuns contondent și decisiv” împotriva Rusiei.

Aceasta din urmă nu a transmis încă versiunea sa asupra bombardamentului de la Komișuvaha.

Potrivit guvernatorului regional ucrainean, bilanțul de 18 morți este provizoriu și numărul victimelor ar putea crește, întrucât 27 de persoane sunt date dispărute și alte cinci sunt rănite.