Alte trei conflicte de interese admise de către un primar, un secretar al Consiliului local și un director al unei Case de Cultură, au fost stabilite de Autoritatea Națională de Integritate. Totodată, o incompatibilitate de funcție a fost indentificată la un consilier din Consiliul raional, altă incompatibilitate fiind constatată la un consilier din Consiliul local. Inspectorii de integritate au dispus aplicarea prevederilor legale pentru admiterea încălcărilor depistate.

Primarul satului Hăsnășenii Mari din raionul Drochia a admis conflicte de interese cu soțul, care activa în cadrul primăriei. Primarul a admis conflicte de interese participând la luarea deciziilor și la semnarea actelor administrative în privința soțului. Un alt conflict de interese a fost stabilit pe numele unui secretar al Consiliului local Maximovca din raionul Anenii Noi. Exercitând atribuțiile de primar al satului, secretarul a semnat dispoziții în favoarea persoanelor apropiate – fiica și soțul, nedeclarând și nesoluționând situația de conflict de interese.

Mai mult, și directorul Casei de Cultură a satului Recea din raionul Râșcani a fost depistat cu conflicte de interese pe care le-a admis în privința persoane apropiate – soțul. A emis și a semnat 14 acte administrative pe numele soțului, care era angajat în calitate de paznic și lucrător tehnic (deridicătoare) în cadrul Casei de Cultură.

O încălcare a legislației a fost constatată și la un consilier din cadrul Consiliului raional Fălești. Acesta s-a aflat în incompatibilitate de funcție, în perioada ianuarie 2020 – mai 2021, exercitând simultan mandatul de consilier în Consiliul raional și funcția de conducător auto în cadrul subdiviziunii Aparatului Președintelui Raionului. Altă incompatibilitate de funcție a fost stabilită în privința unui consilier din Consiliul local Carabetovca, raionul Basarabeasca. Persoana supusă controlului deținea mandatul de consilier în Consiliul satului și exercita funcția de paznic în cadrul primăriei satului.

Dacă actele de constatare vor rămâne definitive, se va aplica interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică timp de trei ani, urmând ca toate persoanele vizate să fie incluse în Registrul Interdicțiilor.

#ANI #conflicte de interese #incompatibilitate de functie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.