Iuri Ușakov, oficial din cercul dictatorului Vladimir Putin, a respins posibilitatea acceptării unui armistițiu temporar de către Rusia, susținând că acesta nu ar fi decât „un răgaz” pentru ca Ucraina să-și revină și să „reia luptele” regrupată. Oficialul de la Kremlin a mai spus și că țara sa își dorește „un acord de pace care să ia în considerare interesele și îngrijorările Federației Ruse” – referindu-se la solicitările imperative ale Rusiei ca raptul teritorial pe care l-a comis în Ucraina să fie recunoscut internațional, scrie antena3.ro.

Ușakov a mai menționat și că Statele Unite au înțeles că aderarea Ucrainei la NATO este „exclusă”. Rusia a mai respins, anterior, posibilitatea unui armistițiu temporar, însă este pentru prima oară când un oficial de rang înalt al regimului respinge explicit această poziție pentru care Trump și administrația sa fac presiuni de mai multe zile și săptămâni.

Anterior, președintele american a amenințat Rusia cu sancțiuni „dezastruoase” dacă Putin nu acceptă armistițiul pe care SUA l-a negociat cu Ucraina în această săptămână.

„Pot să fac lucruri, financiar vorbind. Ar fi foarte rău pentru Rusia. Nu vreau să fac asta pentru că eu vreau să obțin pacea”, a spus Donald Trump, miercuri, potrivit sursei citate.

Purtătoarea de cuvânt de la Casa Albă, Karoline Leavitt, a declarat în fața reporterilor, miercuri, că Mike Waltz a discutat telefonic cu omologul său de la Kremlin și că „echipa președintelui continuă să fie angajată” pentru obținerea acordului de armistițiu.

Putin și-a făcut publice condițiile pentru pace în iunie 2024: Ucraina trebuie să renunțe în mod oficial la ambițiile sale de aderare la NATO și să-și retragă trupele din toate cele 4 regiuni ucrainene revendicate și controlate parțial, în prezent, de Rusia.

Estimările rusești arată că Rusia controlează 75% din regiunile Donețk, Zaporojie și Herson și peste 99% din regiunea Lugansk. Rusia susține că toate cele patru regiuni sunt acum parte din Rusia și nu vor fi niciodată returnate Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat, într-un interviu publicat pe 12 martie, că Rusia nu va accepta trupe NATO „sub niciun steag, sub nicio calitate, pe pământul ucrainean”.

În urma discuțiilor de la Jeddah, în Arabia Saudită, pe 11 martie, Ucraina a declarat că este dispusă să pună în aplicare o încetare a focului de 30 de zile, cu condiția ca și Rusia să accepte.

Purtătoarea de cuvânt a diplomației lui Putin, Maria Zaharova, a declarat că Rusia își va forma poziția în lumina discuțiilor dintre SUA și Ucraina din Arabia Saudită.

#razboi #Rusia #Ucraina

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.