Cea mai mare forță a Moldovei sunt oamenii, afirmă viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov. Oficiala a menționat într-un interviu acordat pentru NewsMaker că, indiferent dacă locuiesc în țară sau peste hotare, aceștia lucrează de mai bine de 20 de ani pentru a face parte din familia UE.

Gherasimov a mai menționat că actualmente Moldova urmează cursul firesc al evenimentelor, după ce a primit regim liberalizat de vize, a semnat Acordului de Asociere și a aderat la Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC).

„Putem spune cu încredere că urmăm cursul firesc al evenimentelor. Evident, acest curs al evenimentelor a fost accelerat de multe ori pentru Moldova din cauza războiului tragic, de amploare, pe care Rusia l-a dezlănțuit împotriva Ucrainei. Suntem conștienți de acest lucru, dar asta nu înseamnă că pur și simplu am sărit în trenul care trecea în grabă. Mai mult, dacă nu ar fi existat voință politică, nu am fi putut realiza atât de multe în ultimii trei ani”, a relatat Gherasimov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vorbind despre punctele slabe ale țării, funcționara a menționat lipsa de unitate între partide, pentru a sprijini obiectivul strategic al țării.

„Aș dori să văd o tranziție de la pro-europenismul nefondat, consacrat chiar și în statutul multor partide politice, la declarații și acțiuni reale. Acest lucru este deosebit de important pentru procesul de negociere, deoarece, contrar declarațiilor politice făcute acasă, la masa de negocieri de la Bruxelles suntem cu toții Republica Moldova și avem o singură voce, vocea Moldovei. Și șansele noastre de a reuși în negocieri depind în mare măsură de cât de consecvent ne comportăm atunci când vorbim în numele țării”, a explicat Gherasimov.

Viceprim-ministra a mai precizat că, în opinia sa, o parte dintre oamenii care se declară contra integrării europene au devenit victime ale dezinformării. Oficiala a punctat că autoritățile vor continua să discute cu ei și să asculte ce preocupări au, pentru a diminua influența propagandei.

#aderare #Cristina Gherasimov #Moldova #partide #UE

Consumul mai ridicat de cafea este asociat cu o cantitate mai mică de grăsime totală și viscerală și cu o masă musculară mai mare, arată un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Oulu, Finlanda, notează sciencedaily.com.

Cercetătorii au analizat datele a 2.264 de persoane în vârstă de 46 de ani, participante la proiectul Northern Finland Birth Cohort 1966. Studiul a urmărit legăturile dintre consumul de cafea, compoziția corporală, markerii cardiometabolici și hormonii sexuali.

Rezultatele arată că persoanele care consumau mai multă cafea aveau, în medie, mai puțină grăsime totală și viscerală și o masă musculară mai mare. Diferențele au fost observate chiar și în cazul persoanelor cu un indice de masă corporală similar.

Consumul mai ridicat de cafea a fost asociat și cu niveluri mai scăzute ale anumitor aminoacizi care au legătură cu rezistența la insulină, un factor de risc pentru diabetul de tip 2.

Diferențe între bărbați și femei

La bărbați, asocierile au fost mai pronunțate. Consumul de cafea a fost corelat cu un profil glucoză-insulină mai favorabil, niveluri mai ridicate de testosteron total și valori mai mari ale globulinei care leagă hormonii sexuali (SHBG). În același timp, testosteronul liber a fost ușor mai scăzut în rândul celor care consumau mai multă cafea.

În cazul femeilor, efectele observate au fost mai discrete. Consumul ridicat de cafea a fost asociat în principal cu creșterea nivelului SHBG și cu scăderea androgenilor liberi.

„Cafeaua este băută zilnic de milioane de oameni, dar știm surprinzător de puține lucruri despre cum interacționează cu metabolismul și hormonii noștri”, a declarat Luca Verroest, autorul principal al studiului.

Cercetătorii subliniază însă că studiul identifică asocieri și nu demonstrează o relație de cauzalitate. Astfel, rezultatele nu permit concluzia că băutul cafelei provoacă direct modificările observate în organism.

Echipa de cercetare lucrează în prezent la studii pe modele animale pentru a verifica mecanismele posibile, urmând ca ipotezele să fie investigate ulterior și în studii pe oameni.

Rezultatele cercetării au fost publicate în European Journal of Nutrition.