Cetățenii români stabiliți peste hotarele României nu vor mai putea vota în duminica alegerilor până la ora locală 21:00, așa cum a fost până acum. Biroul Electoral Central a luat decizia de schimbare a orelor de activitate a secțiilor de votare din străinătate pentru exercitarea dreptului de vot în condiţii de legalitate, egalitate şi integritate, transmite IPN.

În diasporă, românii pot vota trei zile. În primele două zile, vineri și sâmbătă, programul secţiilor de votare din străinătate va fi acelaşi pentru ambele tururi de scrutin: secţiile își vor deschide ușile la ora locală 7:00 şi se vor închide la ora locală 21:00. În a treia zi de vot, adică în duminica alegerilor, secţiile din străinătate se vor deschide la ora locală 7:00, dar se vor închide la ora 21:00, ora României.

Astfel, unii românii din străinătate vor avea mai puţin timp la dispoziţie pentru a vota. De exemplu, în Marea Britanie secţiile de vot se vor închide atunci când orologiul de acolo va arăta ora 19:00. Iar românii din Italia, Spania, Germania, Austria, Franţa şi Belgia își vor putea vota preşedinte doar până la ora locală 20:00, scrie Libertatea.

Cei mai afectaţi vor fi cetățenii români din SUA şi Canada, unde există zone aflate cu mai mult de 6 ore în urmă faţă de România: în duminica alegerilor, secţiile de votare de acolo vor fi deschise doar între 7:00 şi maximum ora locală 15:00.

Totodată, în țările cu fusul orar avansat sau același ca și în România, românii aflaţi în sediu sau la rând pot să mai voteze până la ora locală 23:59. În celelalte ţări, unde fusul orar este înapoiat faţă de cel al României, alegătorii aflaţi în situaţii similare vot putea să-și exercite dreptul de vot până cel mai târziu la 23:59, ora României.

Conform deciziei organului electoral, alegătorul care în ziua votării se află în străinătate poate vota la orice secţie de votare organizată în străinătate, indiferent dacă a parcurs sau nu procedura de înregistrare în Registrul electoral ca alegător în străinătate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri România #Biroul Electoral Central #diasporă

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.