Rusia a dezinformat despre referendumul pentru integrare europeană, desfășurat în Republica Moldova, dar și europarlamentarele, se arată într-un raport al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), transmite Agerpres. Autoritatea a publicat marți o hartă a rețelelor de dezinformare rusești și chineze, alcătuite din 2055 de surse de informare, mass-media publice, conturi controlate de serviciile de informații, dar și alte resurse, fără legătură directă cu statul.

Conform SEAE, rețeaua rusească este formată din primul nucleu, care s-a format din canalele oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe, ambasade și Serviciului de Informații al Federației Ruse, precum și instituții media care primesc fonduri publice. Printre ele se numără RT, Sputnik, TASS, Ria Novosti, Gazeta sau Ukraine.ru. Acestea amplifică mesajele lansate de Kremlin.

Următoarele sunt canalele care activează sub supraveghere Moscovei, dar nu își demonstrează oficial afilierea. De regulă, acestea difuzează mesaje distribuie mesaje în engleză, germană, franceză, spaniolă, poloneză, italiană, turcă, arabă sau ebraică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În al treilea rând, intervin canalele care consolidează mesajele distribuite de la Moscova, fără a fi recunoscute oficial drept membre ale rețelei Kremlinului. Pot fi influenceri, experți, canale de YouTube care se asigură că narativele rămân active, dacă sursele oficiale au fost restricționate sau interzise.

Rețeaua rusească își adaptează abordările în funcție de regiuni, mesaje și tipuri de mass-media. Pe de altă parte, chinezii acționează pe mai multe canale simultan, activând discuții despre subiecte sensibile. Ca și în cazul Rusiei, informațiile sunt lansare prin intermediul presei de stat și canalelor oficiale diplomatice, apoi sunt preluate de către site-uri de știri, podcasturi și influenceri.

Moscova a desfășurat în ultima perioadă campanii împotriva Germaniei, Franței, NATO și statelor membre ale G&, pe când China s-a concentrat pe lansarea dezinformărilor pe continentul african.

#dezinformare #europarlamentare #Moldova #referendum #Rusia

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.