Nivelurile record de gaze cu efect de seră au contribuit la creşterea temperaturilor la un nivel record în 2024, accelerând topirea gheţarilor şi a gheţii marine, ridicând nivelul mării şi apropiind lumea de un prag cheie de încălzire, a declarat organismul meteorologic al ONU.

Temperaturile medii anuale medii s-au situat anul trecut la 1,55 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, depăşind cu 0,1 grade Celsius precedentul record din 2023, a declarat Organizaţia Meteorologică Mondială în raportul său anual privind clima.

Ţările au convenit, în cadrul Acordului de la Paris din 2015, să depună eforturi pentru a limita creşterea temperaturii la 1,5C peste media din 1850-1900.

Conform estimărilor preliminare, creşterea medie actuală pe termen lung se situează între 1,34-1,41C, apropiindu-se de pragul stabilit la Paris, dar fără a-l depăşi încă, a precizat OMM.

”Un lucru care trebuie subliniat foarte clar este că un singur an în care s-au depăşit 1,5 grade nu înseamnă că nivelul menţionat în acordul de la Paris a fost depăşit în mod oficial”, a declarat John Kennedy, coordonator ştiinţific al OMM şi autor principal al raportului.

Dar intervalele de incertitudine din date înseamnă că acest lucru nu poate fi exclus, a spus el în timpul unei şedinţe de informare.

Raportul a precizat că şi alţi factori ar fi putut determina creşterea temperaturii globale anul trecut, inclusiv schimbări în ciclul solar, o erupţie vulcanică masivă şi o scădere a aerosolilor răcoritori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În timp ce temperaturile au scăzut într-un număr mic de regiuni, fenomenele meteorologice extreme au făcut ravagii pe tot globul, seceta provocând penurii alimentare, iar inundaţiile şi incendiile de vegetaţie au dus la strămutarea a 800.000 de persoane, cea mai mare cifră de la începutul înregistrărilor în 2008.

Căldura oceanelor a atins, de asemenea, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, iar rata încălzirii se accelerează, creşterea concentraţiilor de CO2 din oceane conducând, de asemenea, la creşterea nivelului de acidificare.

Kennedy a avertizat, de asemenea, cu privire la implicaţiile pe termen lung ale topirii gheţii în regiunile arctice şi antarctice.

”Schimbările din aceste regiuni pot afecta în mod potenţial tipul de circulaţie generală a oceanelor, care afectează clima din întreaga lume”, a spus el.

Gheţarii şi gheaţa marină au continuat să se topească într-un ritm rapid, ceea ce, la rândul său, a dus nivelul mărilor la un nou nivel ridicat. Din 2015 până în 2024, nivelul mării a crescut în medie cu 4,7 milimetri pe an, faţă de 2,1 mm în perioada 1993-2002, au arătat datele OMM.