Comisia Europeană a acuzat companiile americane Google și Apple că au încălcat regulile digitale ale Uniunii Europene, într-o acțiune care ar putea intensifica tensiunile transatlantice, având în vedere presiunile exercitate de administrația Trump asupra UE pentru a renunța la reglementări mai stricte privind grupurile tehnologice americane. Trump a avertizat că SUA ar putea răspunde prin impunerea de tarife pentru companiile străine.

Miercuri, Comisia Europeană a continuat cu măsurile împotriva Apple și Alphabet două dintre cele mai mari cinci companii din lume după valoarea bursieră, acuzându-le că au încălcat Legea UE privind piețele digitale. Încălcarea acestei legi poate atrage amenzi de până la 10% din veniturile globale ale companiilor, iar în cazul recidivei, amenda poate ajunge la 20%. Având în vedere veniturile Apple din 2024 de 391 de miliarde de dolari, amenda maximă ar putea atinge aproape 80 de miliarde de dolari.

Comisia a emis o „opinie preliminară” potrivit căreia motorul de căutare Google favorizează rezultatele care indică propriile servicii Alphabet, încălcând cerința de a trata serviciile terțelor într-un mod „transparent, corect și nediscriminatoriu”. De asemenea, Google Play, magazinul de aplicații al companiei, ar împiedica dezvoltatorii să orienteze consumatorii către alte canale care ar putea avea oferte mai bune.

Comisia a transmis Apple că trebuie să își pună sistemele de operare la dispoziția dispozitivelor fabricate de concurenți, cum ar fi smartphone-urile și căștile wireless, pentru a promova concurența. Dacă Apple nu respectă această cerință, riscă investigații suplimentare și amenzi. În plus, UE a emis un al doilea ordin împotriva Apple, stabilind o cronologie și metodologie detaliată privind modul în care Apple ar trebui să răspundă la solicitările dezvoltatorilor de aplicații de a-și deschide sistemele.

Un purtător de cuvânt al Apple a declarat că aceste decizii ar încetini inovațiile companiei în Europa și ar forța Apple să ofere gratuit funcții noi companiilor care nu trebuie să joace după aceleași reguli. Compania a adăugat că acest lucru este dăunător atât pentru produsele sale, cât și pentru utilizatorii europeni, și că va continua să colaboreze cu Comisia Europeană pentru a-i ajuta să înțeleagă preocupările sale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Directorul senior Google pentru concurență, Oliver Bethell, a comentat într-o postare pe blog că cerințele Comisiei Europene ar complica modul în care Google afișează anumite tipuri de rezultate de căutare, ceea ce ar face mai dificil pentru utilizatori să găsească ceea ce caută și ar reduce traficul către companiile europene. El a subliniat că, dacă Google nu ar putea percepe taxe rezonabile pentru susținerea platformei Android și a serviciilor sale Play, compania nu ar putea investi într-o platformă deschisă.

Teresa Ribera, șefa UE pentru concurență, a declarat că blocul european „pur și simplu pune în aplicare legea și oferă certitudine de reglementare atât pentru Apple, cât și pentru dezvoltatori”.

Uniunea Europeană a deschis proceduri în septembrie pentru a verifica dacă Apple respectă DMA. De asemenea, Comisia Europeană investighează Meta, părintele Facebook și Instagram, cu privire la modelul său „plată sau consimțământ”, prin care utilizatorii plătesc o taxă lunară pentru o versiune fără reclame a platformelor de socializare, care nu utilizează datele personale în scopuri publicitare.

În contextul reglementării tehnologice, Trump a menționat că va lua în considerare orice măsură împotriva companiilor americane, inclusiv impunerea de tarife pentru mărfurile străine, în legătură cu deciziile UE. De asemenea, vicepreședintele SUA, JD Vance, a criticat reglementările excesive în domeniul inteligenței artificiale, în special Legea privind inteligența artificială a UE.

În același timp, SUA au respins planurile Marii Britanii de a introduce o taxă pe serviciile digitale, în contextul criticilor constante ale lui Elon Musk, proprietarul X, la adresa premierului britanic Keir Starmer. Vance a atacat și legea privind siguranța online din Marea Britanie, susținând că libertatea de exprimare în Marea Britanie este „în retragere”. Guvernul britanic a subliniat însă că legea nu va fi subiect de negociere în discuțiile între administrația Trump și Marea Britanie cu privire la tarife.

#Marea Britanie #SUA #taxa

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.