Veronica Dragalin, care în luna februarie a demisionat de la șefia Procuraturii Anticorupție, poate depune dosarul la noul concurs inițiat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Precizarea a fost făcută de șeful CSP, Dumitru Obadă.

„Jurnalistă: Dacă la concurs va participa doamna Dragalin, dosarul ei va fi acceptat? Dumitru Obadă: Dacă corespunde cerințelor legale, sunt criterii prestabilite. Anterior a participat și a promovat acest concurs. Presupun că nu ar trebui să existe interdicții în acest sens”, a precizat Obadă.

sursa video: Canal 5

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a inițiat concursul pentru selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Dosarele urmează să fie depuse până pe data de 5 mai 2025, ora 17:00.

Inițierea concursului pentru șefia Procuraturii Anticorupție vine pe fundalul proiectului de lege care prevede lichidarea instituției, împreună cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității și Cauze Speciale, și crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate. Inițiativa a fost aprobată de Guvern și de Parlament în primă lectură, urmând a fi votată în lectură finală. Potrivit autorilor proiectului, inițiativa vine să consolideze eforturile de combatere a corupției și a criminalității organizate prin reunirea competențelor într-o structură specializată unificată.

Veronica Dragalin a anunțat pe 19 februarie că demisionează de la șefia Procuraturii Anticorupției. Într-un mesaj video pe rețelele de socializare, Dragalin a sugerat că deputații din Parlament, prin lichidarea instituției pe care o conduce, transmit un mesaj negativ diasporei. De asemenea, Dragalin a spus că proiectul de lege care prevede fuziunea PA și PCCOCS reprezintă un atac asupra independenței justiției, iar corupția în țară va trece la un alt nivel. Astfel, Dragalin nu își va duce la capăt mandatul de 5 ani, preluat în august 2022.

Pe 4 martie, Marcel Dumbravan a preluat interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție (PA).

#candidati #concurs #CSP #dosare #PA #Veronica Dragalin

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china