Trei școli din raioanele Rîșcani, Ocnița și Dondușeni activează cu o singură clasă fiecare, având în total doar patru, cinci și, respectiv, șase elevi. Acestea nu sunt cazuri izolate. În raioanele Drochia și Soroca, zece școli abia dacă adună, fiecare în parte, câte zece copii, arată datele Ministerului Educației, solicitate de Teleradio-Moldova.

În timp ce autoritățile susțin necesitatea reorganizării acestor instituții din cauza numărului redus de elevi, managerii școlilor și comunitățile locale luptă pentru menținerea lor. Fiecare școală închisă este un pas spre dispariția satului, spun directorii, care avertizează că lipsa unei instituții de învățământ duce la depopulare și afectează viitorul comunităților.

Școala din satul Păscăuți, raionul Râșcani, mai are deschisă o singură clasă – a III-a, în care învață doar patru copii. Școala se află sub conducerea Liceului Teoretic „Silvian Lucaci” din Costești, iar directoarea, Lilia Iachimciuc, recunoaște că este în „căutarea soluțiilor” pentru viitorul acestor elevi. Totuși, în ciuda provocărilor, întreținerea clădirii nu presupune dificultăți financiare majore, deoarece sunt utilizate doar spațiile necesare, spune managera.

Păstrarea școlii de dragul singurei clase cu doar patru copii „nu este o opțiune viabilă pe termen lung din punct de vedere financiar”, însă o decizie finală privind activitatea instituției urmează a fi luată de consiliul de administrare.

„În prezent, în clădirea liceului nu dispunem de un spațiu ca să aducem clasa, dar noi suntem în proces de analiză, discuții și opțiuni. Vedem pe parcursul verii cum soluționăm problema, ca să fie aduși acești copii în teritoriu, dar, totodată, și cu părinții copiilor dați discutăm, ducem tratative” afirmă Lilia Iachimciuc.

În situații similare sunt și alte două instituții de învățământ. În orașul Frunză, raionul Ocnița, școala primară-grădiniță are o singură clasă de-a III-a, cu cinci elevi. Și în școala-grădiniță din satul Briceni, raionul Dondușeni, a mai rămas doar o clasă de-a IV-a, cu șase copii.

Clase cu un singur copil: nordul țării – cel mai afectat

În raioanele Drochia și Soroca, mai multe instituții de învățământ activează cu un număr extrem de mic de copii. Unele au doar un singur elev într-o clasă.

În Drochia, la școala primară-grădiniță din Pervomaiscoe, și la cea din Șalvirii Noi învață doar câte opt elevi. Câte 10 elevi au școlile din Măcăreuca și în Antoneuca.

Începând cu noul an de învățământ, instituțiile de învățământ din Măcăreuca și Șalvirii Noi, ar urma să fie închise, precizează Rodica Ojovan, șefa Direcției Educație din Drochia. Ea spune că în aceste școli procesul educațional se desfășoară în clase mixte, cu elevi de diferite vârste, dar care învață împreună. Doar lecțiile de limba română și matematică sunt predate separat pentru fiecare clasă.

„Mergând în teritoriu și văzând care este situația, le-am spus colegilor că nu se mai poate continua. Avem hotărârea guvernului și trebuie să respectăm dreptul elevilor care doresc să plece la alte instituții”, susține șefa Direcției Educație din Drochia.

Pe de altă parte, Nelea Sprincean, directoarea școlii-grădiniță din satul Măcăreuca, a exprimat nemulțumirea părinților și a cadrelor didactice față de această decizie. Ea spune că cei zece elevi ai instituției ar putea, teoretic, merge în școlile din localitățile apropiate, dar cei zece copii care frecventează grădinița nu ar avea opțiuni alternative, ceea ce generează îngrijorare în rândul părinților.

„Până anul trecut, au fost 20 de copii la grădiniță și 10 la școală, dar anul acesta, datorită faptului că părinții nu se pot întreține în sat, pentru că nu este de lucru, și-au luat familiile și au plecat. Nu este posibil într-un sat mic să se întrețină familiile. Anul acesta, au rămas 10 copii în grădiniță și 10 în școală. (…) Părerea mea este că dacă se închide o instituție, nu se mai redeschide, și nu se știe cum vor fi timpurile în viitor: părinții se duc, vin, dar o instituție unde mai sunt copii eu cred că până la clasa 4 trebuie să-și facă studiile în sat, pentru că nu e atât de ușor să fie transportați pe ploaie, ninsoare, vânt. Părinții sunt categorici să nu ia copiii din instituție”, a delcarat Nelea Sprincean.

Ministrul Educației susține reforma școlară: „Copiii trebuie să aibă acces la educație de calitate”

Autoritățile centrale susțin reorganizarea rețelei școlare, dar deciziile sunt luate la nivel local, a declarat ministrul Educației, Dan Perciun la Moldova 1. Oficialul susține că ministerul nu urmărește optimizarea cheltuielilor, ci asigurarea accesului tuturor copiilor la o educație de calitate.

„Credem că fiecare copil, din fiecare localitate a Republicii Moldova, trebuie să aibă șanse egale la o educație de calitate, cu activități extrașcolare, cu posibilitatea de a învăța o limbă străină, cu o infrastructură care să-i permită desfășurarea unui proces educațional calitativ”, a afirmat Dan Perciun.

El a atras atenția asupra discrepanțelor mari dintre rezultatele elevilor de la orașe și cele ale elevilor din mediul rural, unde școlile mici se confruntă cu lipsa profesorilor și infrastructura învechită.

„Elevii din școlile foarte mici au rezultate mult mai proaste. Acolo unde putem oferi acestor copii șansa la o educație mai bună, la o distanță de 3-5 km, credem că este necesar să avem această discuție și, cu acceptul părinților și cu explicații clare pentru comunitate, consiliile raionale să decidă în final asupra acestor măsuri”, a mai adăugat ministrul.

Amintim că în anul 2024 zece instituții de învățământ din Republica Moldova au fost închise. Alte 13 școli din raioanele Briceni, Căușeni și Ialoveni au fost reorganizate prin fuziune sau absorbție, conform deciziilor consiliilor raionale.

În anul școlar 2024-2025, 1074 de instituții de învățământ din Republica Moldova au înmatriculat copii în clasa întâi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#elevi #ministerul educatiei #nordul tarii #scoli

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.