În regiunea Ivanovo, un val alarmant de răpiri a localnicilor a zguduit comunitatea, mulți dintre ei fiind forțați să semneze contracte cu Ministerul Apărării și să plece pe frontul din Ucraina. Începând cu toamna anului 2024, cel puțin șase persoane au dispărut în mod misterios. Martorii și rudele victimelor descriu scenarii similare în care bărbații, adesea cu probleme de sănătate și dependente de alcool, erau abordați în mod neașteptat și ulterior răpiți, scrie Verstka.

Mărturii dureroase au fost împărtășite de localnici, care au declarat că răpitorii, purtând uniforme asemănătoare celor de poliție, forțau victimele să semneze documente contractuale în condiții de intimidare, imediat după ce le sustrăgeau libertatea.

În satul Nikoniha, femeile din comunitate au povestit despre momentul în care necunoscuții au bătut la ușile caselor, prezentând liste cu nume de localnici desemnați drept „nebătrâni”, cei mai vulnerabili, pentru a fi trimiși pe front.

Martorii susțin că aceste liste erau întocmite de administrația locală, iar bărbații aleși erau cei fără loc de muncă stabil sau cu un istoric de consum excesiv de alcool, iar astfel de detalii indică o posibilă colaborare între autorități și răpitori.

Femeile afectate de aceste evenimente trăiesc o disperare profundă, exprimată în cuvinte dure și pline de indignare, întrucât nu înțeleg cum pot fi luate de la cei dragi fără vreun control sau intervenție din partea instituțiilor statului.

Autoritățile locale, însă, par să întârzie să reacționeze, iar anchetele efectuate de poliție au fost criticate de rudele victimelor pentru lipsa de transparență și de interes pentru soluționarea cazurilor.

În unele situații, după semnarea contractelor, victimele au avut chiar deschis conturi bancare în instituții precum „Promsvyazbank”, ridicând suspiciuni legate de posibile fraude și sustragerea fondurilor ce ar fi trebuit să fie alocate pentru plata serviciilor militare.

Jurnaliști și activiști, printre care se numără și personalități locale, continuă să documenteze aceste întâmplări, deși unele materiale video au fost ulterior șterse de pe rețelele de socializare, după presiuni din partea autorităților.

În contextul acestor evenimente cutremurătoare, familiile îndurerate fac apel la justiție și la o intervenție promptă din partea statului, cerând clarificarea situației și oprirea fenomenului de răpire a bărbaților vulnerabili din regiunea Ivanovo.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#barbati #razboi #Rusia #Ucraina

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.