Manifestația organizată de partidul AUR, luni, 29 martie, a scos în stradă mii de oameni din cele mai mari orașe ale României. Protestatarii sunt nemulțumiți față de restricțiile impuse în România în contextul pandemiei de COVID-19. Revendicările au fost diferite, de la restricțiile de circulație, la redeschiderea sectorului HoReCa, dar și împotriva „dictaturii medicale” și a purtării măștilor în aer liber.

În București, manifestanții au mers în marș prin oraș, blocând circulația pentru scurt timp. Protestatarilor anti-mască li s-au alăturat sindicaliștii de la metrou, veniți să protesteze împotriva conducerii Metrorex.

În Constanța, aproape toţi protestatarii erau tineri şi cei mai mulţi dintre aceştia nu purtau măști de protecţie.

La Sibiu, zeci de manifestanți s-au strâns în Piaţa Mare, de unde au plecat în marş pe bulevardul Nicolae Bălcescu, bulevardul Vasile Milea, calea Dumbrăvii, bulevardul Mihai Viteazu, strada Nicolae Iorga. Unii manifestanţi şi-au ars măştile. S-au scandat lozinci împotriva primarului municipiului, Astrid Fodor, sau a preşedintelui Klaus Iohannis.

La Timișoara, circa 300 de cetăţeni care, în majoritate, fie nu aveau mască, fie o purtau necorespunzător, s-au organizat în coloană şi au mărşăluit prin centrul Timişoarei, scandând lozinci împotriva măsurilor de protecţie anti-COVID şi a oficialilor care le-au susţinut şi instituit.

Ei purtau steaguri tricolore şi bannere pe care erau înscrise diferite mesaje: „Nu ne temem de COVID, căci iubirea e un zid!”, „HoReCa se trezeşte!”. S-au strigat lozinci precum „Arafat judecat!”, „Afară, afară, cu Arafat din ţară!”, „Timişoara, trezeşte-te!”, „Timişoara florilor nu-i oraşul hoţilor”, „Libertate nouă, ca în ’89”, „Libertate pură, fără dictatură”, „Viaţa e sublimă fără carantină”.

La Braşov, în jurul orei 19:00, aproximativ 350 de persoane erau prezente în Piaţa Sfatului din zona centrului istoric al municipiului Braşov.

În urma protestului din cursul nopţii de duminică spre luni, 16 sancţiuni au fost date protestatarilor care s-au manifestat, la volanul maşinilor, împotriva restricţiilor de circulaţie, şapte dintre acestea fiind amenzi şi restul, sancţiuni cu avertisment.

Proteste similare au fost duminică seara în mai multe orașe din țară după decizia autorităţilor centrale de a interzice circulaţia după ora 20:00 în localităţile cu incidenţă a cazurilor de COVID-19 mai mare de 4 la mia de locuitori. La manifestația din Capitală, care a durat până la orele 3:00-4:00 dimineață au fost date peste 30 de amenzi.

#COVID-19 #proteste #Romania

Rusia a transmis un avertisment direct statelor europene care produc arme destinate Ucrainei. Fabricile de armament din Europa ar putea deveni ținte militare pentru Moscova, a declarat miercuri, 30 septembrie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, scrie adevărul.ro.

„Fabricile de armament din țările europene care produc arme pentru Ucraina reprezintă potențiale ținte militare pentru Rusia”, a declarat Maria Zaharova, potrivit The Kyiv Independent.

Oficialul rus a avertizat că fabricile militare aflate în afara Ucrainei nu trebuie considerate ferite de un eventual atac dacă produc arme destinate Kievului.

„Nu trebuie să se creadă că fabricile militare din afara Ucrainei care produc arme pentru Kiev vor fi în siguranță. Oricine gândește astfel se înșală”, a spus Zaharova.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a susținut, de asemenea, că țările europene sunt implicate direct în conflictul din Ucraina.

„Țările europene sunt implicate direct în conflictul din Ucraina”, a adăugat Zaharova.

Declarațiile oficialului rus au fost făcute la câteva ore după ce Moscova a lansat o nouă amenințare la adresa NATO, în contextul tensiunilor legate de regiunea Kaliningrad.

În același timp, oficialii occidentali avertizează tot mai des asupra unor presupuse operațiuni de război hibrid desfășurate de Rusia pe teritoriul statelor NATO, în special în țările de pe flancul estic al Alianței și în statele care sprijină Ucraina.

Pe 29 septembrie, Estonia a anunțat că serviciile de informații ruse s-ar afla în spatele unui atac incendiar comis în luna august asupra unei clădiri aparținând unei companii din industria de apărare din Tallinn.

Germania a acuzat, la rândul său, Moscova că a orchestrat o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig.

Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că Rusia ar putea provoca în mod deliberat un incident cu drone în spațiul aerian al NATO pentru a testa reacția și unitatea Alianței.