La 107 ani de la unirea Basarabiei cu România în 1918, pe 29 martie curent, la Chișinău va avea loc ședința de inaugurare a Platformei Reîntregirii Naționale. Evenimentul se va desfășura în Sala Unirii din fostul sediu al Sfatului Țării.

Mișcarea își propune să consolideze identitatea românească a Republicii Moldova și să pregătească terenul pentru reîntregirea politică a națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului, notează analistul Anatol Țăranu, într-un editorial publicat pe IPN.

Platforma urmărește conjugarea eforturilor intelectualității naționale și a politicienilor cu identitate românească asumată, pentru a demasca și depăși stereotipurile moldoveniste antiromânești, implantate de două secole de politicile coloniale țariste și sovietice. De asemenea, aceasta vizează susținerea unui proiect politic și electoral care să asigure reprezentarea unei fracțiuni unioniste semnificative în viitorul Parlament, garantând consolidarea cursului european și promovarea politicilor de stat privind identitatea românească a Republicii Moldova.

Adoptarea Manifestului Reîntregirii Naționale

Anul 2025 se anunță decisiv pentru Republica Moldova, în contextul în care ideea reîntregirii naționale revine în prim-planul dezbaterilor publice și electorale. Interesul crescut pentru unirea cu România este susținut atât de conjunctura geopolitică regională, cât și de aspirațiile pro-europene ale românilor moldoveni. În acest cadru, se preconizează adoptarea Manifestului Reîntregirii Naționale, un document programatic ce poate influența semnificativ campania electorală din 2025.

Manifestul va stabili principiile și obiectivele strategice pentru realizarea unirii Republicii Moldova cu România, incluzând:

argumente istorice – reafirmarea identității românești și caracterul artificial al separării celor două state;
argumente economice – avantajele integrării în UE, accesul la fondurile de dezvoltare europene și creșterea nivelului de trai;
argumente politice – consolidarea democrației și securității prin integrarea într-un stat membru NATO și UE;
argumente sociale – protecția identității culturale și îmbunătățirea serviciilor publice;
garantarea drepturilor minorităților naționale, conform standardelor europene.

Alegerile din 2025: un test pentru idealul unionist

Campania electorală din 2025 va include cu siguranță și tema unirii. Partidele pro-europene vor trebui să se poziționeze fie pentru un parcurs european accelerat prin unire, fie pentru menținerea suveranității Republicii Moldova. În acest context, forțele pro-ruse vor încerca să promoveze o orientare eurasiatică, în opoziție cu direcția pro-europeană.

Pe flancul pro-european, PAS, partidul de guvernare, riscă să nu obțină o nouă majoritate parlamentară, iar celelalte partide europeniste nu reușesc să depășească pragul electoral. Dacă această situație persistă, o parte din voturile pro-europene riscă să fie redistribuite către forțele antieuropene. Soluția constă în formarea unei alianțe largi a partidelor suveranist-europeniste în jurul PAS.

Situația pe flancul unionist este și mai complicată. Politicile identitare deficitare ale PAS au generat dezamăgire în rândul electoratului unionist, determinând riscul absenteismului electoral. Singura soluție pentru mobilizarea acestui segment este consolidarea unui pol civic și politic, care să propună un proiect electoral unionist credibil. În condițiile în care partidele autoproclamate unioniste sunt slabe și dezbinate, Platforma Reîntregirii Naționale devine ultima speranță pentru coagularea forțelor unioniste.

Listă electorală unionistă unică

O listă electorală unionistă națională la alegerile parlamentare din Republica Moldova din 2025 poate reprezenta o oportunitate strategică pentru maximizarea șanselor unioniștilor de accedere în Parlament și promovarea unui program clar de apropiere și, eventual, de unire cu România. În condițiile rezistenței unor partide unioniste la unificare într-un singur pol electoral din motive de orgolii sau interese, sarcina formării acestei liste revine Platformei Reîntregirii Naționale, unde lideri de opinie și personalități unioniste, inclusiv membri ai diasporei, vor juca un rol esențial.

Lista trebuie să fie formată din persoane credibile și cu experiență, susținută printr-un mesaj coerent și unitar, drept unică soluție pentru mobilizarea electoratului unionist. Campania electorală trebuie să se bazeze pe mobilizarea emoțională, evidențiind avantajele economice și sociale ale unirii.

Un obiectiv strategic apropiat al viitoarei fracțiuni parlamentare unioniste trebuie să fie promovarea și elaborarea unui Tratat de relații speciale și frățietate între România și Republica Moldova, care să pună în practică un proiect de unire condiționată, asemănător cu precedentul istoric votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918.

Platforma Reîntregirii Naționale și lista electorală unionistă unică reprezintă singura șansă pentru unioniști de a influența viitorul Republicii Moldova în timpul restrâns ce ne desparte de alegerile parlamentare din toamnă. Dacă se va reuși depășirea disputelor interne și concentrarea pe obiectivul comun, acest proiect ar putea asigura protejarea cursului european al Republicii Moldova și crearea condițiilor pentru reîntregirea națională românească.

#Anatol Taranu #Moldova #Platforma Reîntregirii Naționale #Romania #unire

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.