Oligarhul Vladimir Plahotniuc, dat în căutare internațională pentru arest și extrădare, a obținut în 2024 acte de identitate mexicane. În documentele analizate de ZdG, Plahotniuc are o nouă identitate – Vito Perez Gonzalez. Pașaportul mexican i-a fost „eliberat” în ianuarie 2024 și este valabil timp de zece ani, scrie sursa citată. Documentul de călătorie i-a fost transmis lui Plahotniuc, potrivit zdg, la o adresă din Dubai pe numele unei rusoaice stabilite în cel mai populat oraș din Emiratele Arabe Unite. Aceasta este „urmărită” în mediul online de Fredolin Lecari, fost șef al Biroului Interpol Moldova și fost șef al Poliției de Frontieră în perioada în care Plahotniuc era la guvernare.

Deși autoritățile mexicane nu au răspuns solicitărilor ZdG de a confirma sau infirma autenticitatea pașaportului lui Plahotniuc, mai multe date arată că acesta este fals. În pașaportul mexican, Plahotniuc este mai tânăr cu 10 ani decât în realitate. Pe lângă pașaport, acesta deține certificat de naștere, dar și buletin de identitate „mexican”. În actele „mexicane” vedem primele imagini cu Plahotniuc după ce a dispărut fără urmă din țară în 2019.

În pașaportul mexican, care are toate însemnele unui act oficial mexican, vedem și prima fotografie cu Vladimir Plahotniuc de la dispariția sa din R. Moldova. Părul încărunțit este printre puținele indicii care arată că au trecut aproape șase ani de când Plahotniuc nu a mai apărut în spațiul public.

Pe lângă pașaport, Plahotniuc a obținut și „credencial para votar”, un document oficial emis de Institutul Național Electoral (INE) din Mexic, care permite cetățenilor mexicani majori să participe la alegerile locale și federale din această țară. Este, de fapt, documentul cel mai acceptat ca identificare oficială în Mexic, fiind considerat cartea de identitate mexicană, care se eliberează doar după vârsta de 18 ani.

În acest document apare o nouă fotografie cu Plahotniuc. Acesta poartă o haină diferită de cea din fotografia pentru pașaport, fiind îmbrăcat într-un tricou de culoare galbenă. În document se menționează că actul prin care Plahotniuc poate vota în Mexic a fost înregistrat în 1994. Documentul este valabil pentru perioada 2023-2033. În actul de identitate este indicată și adresa de domiciliu a lui Plahotniuc: C 8 15 Col La Loma Xicotencatl 90067, Tlaxcala, Tlax.

ZdG a constatat că Vladimir Plahotniuc, prin intermediul noii sale identități, a obținut și certificat de naștere mexican, necesar pentru perfectarea cărții de identitate și a pașaportului.

Informația despre faptul că Vladimir Plahotniuc are un nou pașaport a apărut pe site-ul oficial al Interpol. Anterior, pe site era menționat că Plahotniuc deține cetățenia R. Moldova, a României și a Rusiei. Recent, a fost adăugată informația că Plahotniuc ar avea și cetățenie mexicană. Pe site-ul Interpol apar și două fotografii noi cu Plahotniuc, primele imagini publice cu el după dispariția sa din R. Moldova în iunie 2019.

Actele sunt false. În Mexic nu există o persoană cu numele Vito Perez Gonzalez

ZdG a solicitat autorităților mexicane să confirme sau infirme autenticitatea actelor de identitate deținute de Vladimir Plahotniuc. Nu am primit însă un răspuns. Mai multe date analizate de ZdG, împreună cu jurnaliști din Mexic, arată că documentele ar fi false. Numărul de identificare personal din aceste acte NU există în realitate, fiind unul fals.

La fel, căutările în bazele de date mexicane arată că Vito Perez Gonzalez, cetățean mexican, născut la 28 decembrie 1975, nu există în realitate. Jurnaliști din Mexic ne-au explicat și faptul că inclusiv numele atribuit lui Plahotniuc – „Vito”, este unul „ciudat”, nefiind unul comun pentru Mexic.

Continuarea articolului pe ZdG.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vladimir Plahotniuc a dispărut din R. Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat din Moldova (PDM), pe care-l conducea, a fost înlăturat de la guvernare de o coaliție formată din Blocul ACUM și Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM). De atunci, timp de aproape șase ani, despre Plahotniuc s-a vorbit sporadic în spațiul public, iar locul aflării acestuia nu a fost comunicat oficial niciodată.

VIDEO Plahotniuc deține și cetățenia Mexicului. Ministra de Interne: Este căutat inclusiv cu numele Gonzales

#cetatenie #Mexic #Vladimir Plahotniuc

Femeile din Republica Moldova sunt mai implicate decât bărbații în îngrijirea copiilor, iar diferența se menține atât în cazul cuplurilor, cât și al părinților singuri. Aproape 20% dintre femei participă la astfel de activități, comparativ cu 12,3% dintre bărbați. Datele Biroului Național de Statistică arată că responsabilitatea îngrijirii familiei continuă să fie distribuită inegal.

Potrivit cercetării privind utilizarea timpului în anul 2025, rata de participare a populației la activitățile neplătite de îngrijire a membrilor familiei și gospodăriei a fost de 17,8%. În cazul femeilor, indicatorul ajunge la 21,4%, în timp ce în rândul bărbaților este de 13,6%.

Cea mai răspândită activitate este îngrijirea copiilor, la care participă 16,3% din populație. Femeile sunt implicate de 1,6 ori mai mult decât bărbații, iar diferențele se observă și în funcție de mediul de reședință: 20,1% dintre locuitorii orașelor au grijă de copii, comparativ cu 12,9% dintre cei de la sate.

Diferența este vizibilă și în familiile cu copii minori. În cazul cuplurilor care au copii sub 18 ani, rata de participare a femeilor la îngrijirea acestora este de 47,1%, față de 33,1% în cazul bărbaților. În familiile monoparentale, indicatorul ajunge la 40,9% pentru femei și 21,2% pentru bărbați.

Cei mai implicați în îngrijirea copiilor sunt adulții tineri. Aproape 45% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani participă la astfel de activități, urmați de cei din grupa de vârstă 35–44 de ani, cu 32,3%.

În medie, persoanele care desfășoară activități de îngrijire ca ocupație principală alocă acestora 2,2 ore pe zi. Femeile dedică 2,3 ore, iar bărbații – două ore. Îngrijirea adulților din familie este mult mai puțin răspândită, însă, atunci când este necesară, femeile îi acordă cu o oră mai mult pe zi decât bărbații.

Un alt aspect interesant ține de activitățile secundare. Deși sunt desfășurate în paralel cu alte ocupații principale, acestea presupun și mai mult timp. Persoanele implicate în astfel de activități alocă îngrijirii, în medie, 4,5 ore pe zi. În cazul femeilor și al locuitorilor din mediul urban, timpul ajunge la 4,7 ore.

Cercetarea mai arată că îngrijirea copiilor nu ia pauză în weekend pentru femei: acestea dedică activităților respective aproximativ 2,2 ore în zilele lucrătoare și 2,3 ore în zilele de odihnă.