Peste 10 milioane de persoane în plus ar putea fi infectate cu HIV și aproape 3 milioane de persoane ar putea muri până la sfârșitul deceniului din cauza reducerii ajutorului extern de către guvernele occidentale, conform unei noi cercetări, informează Politico.

Studiul, publicat în The Lancet HIV, estimează impactul potențial asupra sănătății publice al reducerilor planificate sau propuse de primele cinci țări donatoare – Statele Unite, Regatul Unit, Franța, Germania și Țările de Jos – care reprezintă în prezent 90% din toate fondurile internaționale pentru HIV. Cel mai mare impact ar fi în Africa subsahariană și în rândul populațiilor vulnerabile și marginalizate care sunt deja expuse unui risc mai mare de a dobândi HIV, cum ar fi persoanele care se injectează droguri, lucrătorii sexuali, bărbații care fac sex cu bărbați și copiii.

SUA au redus finanțarea Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), inclusiv a programelor de tratament și prevenire a HIV. PEPFAR (Planul de urgență al președintelui pentru combaterea SIDA) este, de asemenea, în pericol. În februarie, Regatul Unit a anunțat că va reduce cheltuielile pentru dezvoltare internațională, în timp ce Țările de Jos au declarat, de asemenea, că vor reduce ajutorul extern cu 2,4 miliarde EUR. Germania și Franța au redus bugetele de ajutor extern anul trecut, ceea ce a însemnat o altă reducere de 3 miliarde EUR.

„Reducerile actuale ale PEPFAR și ale programelor susținute de USAID au perturbat deja accesul la serviciile esențiale HIV, inclusiv la terapia antiretrovirală și la prevenirea și testarea HIV”, a declarat coautorul principal al studiului, Debra ten Brink, de la Institutul Burnet din Australia. În cazul în care alte țări donatoare reduc finanțarea, „decenii de progrese în tratarea și prevenirea HIV ar putea fi anulate”, a spus ea. Liderii din domeniul sănătății mondiale au îndemnat UE și țările membre să își intensifice și să își mențină sprijinul pentru programele de sănătate mondială.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#HIV #studiu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.