Cum ar fi fraudat mii de studenți, mai ales români, sistemul britanic de credite universitare. Reacția autorităților

Autoritățile din Regatul Unit încep să ia măsuri, în urma investigației care a dezvăluit că mii de studenți, în special cetățeni români, sunt suspectați de fraudarea sistemului britanic, scrie știrileprotv.ro.

Mai exact, aceștia au accesat împrumuturi universitare, fără să meargă la cursuri. Secretarul pentru educație, alături de autoritatea antifraudă și de compania care acorda acești bani, au deschis mai multe anchete.

Investigația The Sunday Times dezvăluie că mii de studenți, în special cetățeni români, au fraudat cu sute de milioane de lire sterline sistemul britanic de împrumuturi universitare. Practic, se înscriau fără intenția de a urma anumite cursuri, ci doar pentru a obține împrumuturi pe care nu aveau în plan să le returneze.

Ar fi vorba despre rețele întregi din care făceau parte studenți, recrutori și universitățile francizate.

„Practic, o dată ce studentul este acceptat la cursul francizorului universitar, la acest colegiu tehnic care oferă certificări în unele universități acreditate, studentul poate aplica pentru împrumutul de școlarizare și întreținere. Cel de școlarizare este plătit de agenție universității, care apoi dă suma către instituția francizată. Împrumutul pentru întreținere, de până la 13000 de lire sterline, este virat în contul bancar al studentului, cam în 3 tranșe în decursul unui an de studiu”, a afirmat Ana Maria, co-fondator The Diaspora Initiative.

Sumele împrumutate de studenți

Suma totală împrumutată de student depășea 20000 de lire pe an – o parte se împărțea între facultatea mamă, franciză și recrutor, în timp ce cealaltă parte, adică împrumutul pentru întreținere, îi revenea studentului.

„Poți aplica pentru un împrumut și împrumutul îl primești pe 30 de ani fără dobândă, îl returnezi dacă obții un venit de peste 25000 de lire pe an”, a declarat Nona Colfescu, consilier educațional.

Anunțurile pentru înscrierea la aceste universități erau din ce în ce mai dese, mai ales pe rețelele sociale, iar diferite persoane, inclusiv de cetățenie română, recrutau posibili studenți. De cele mai multe ori, admiterea era de fațadă.

„Sunt multe universități tip franciză mici, unde entry requirements sunt foarte scăzute, e suficient să zici „Hello, my name is Florentina” și ai intrat la universitate. Se vând documente false, diplome de level 3 care ar fi echivalente cu diploma de bacalaureat în România, care de altfel poate fi echivalată la nivel internațional”, a spus Florentina Bonghene, consilier educațional.

Măsurile autorităților din Regatul Unit

În acest caz, autoritățile au început deja să ia măsuri. Secretarul pentru Educație din UK a demarat o anchetă și a cerut ajutorul Autorității Antifraudă. În paralel, reprezentanții companiei care se ocupă de împrumuturile studențești au declarat pentru știrile Protv că au luat deja măsuri clare pentru a reprima operatorii de francize și pentru a combate frauda.

Numărul românilor care au solicitat împrumuturi pentru studii a crescut în ultimii ani: de la 5000 în 2015-2016 la 84000 în 2023-2024. Cu alte cuvinte, doar anul trecut 15% dintre românii cu documente legale în Regat au luat un împrumut pentru studenți.

În anul academic curent, 71000 de români au solicitat astfel de împrumuturi, comparativ cu 19000 de polonezi, 16000 de italieni și 12000 de portughezi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#imprumuturi #fraude #Marea Britanie #Studenti

Vaticanul este un microstat fascinant, aflat în inima Romei, care oferă o combinație unică de spiritualitate, artă și geopolitică. Cu o suprafață de doar 0,49 km² și o populație de aproximativ 882 de locuitori la finalul anului 2024, Vaticanul nu este doar cel mai mic stat din lume, ci un imperiu spiritual al Bisericii Catolice, cu impact global și simboluri de neegalat, transmite Playtech.ro. Există ceva aproape paradoxal în faptul că o entitate atât de mică are un rol central în viața religiilor mondiale și în istoria artei. Dar tocmai această concentrare de semnificație, dincolo de dimensiunile fizice, îl transformă pe Vatican într-un fenomen.

Istorie scurtă şi modul de guvernare

Forma actuală a Vaticanului datează din 1929, când prin Tratatul de la Lateran, Papa a obținut independență față de Italia. De atunci, suveranul pontif exercită simultan puterile executive, legislative și judiciare.

Administrația statului este condusă de Curia Romană, iar majoritatea funcțiilor sunt ocupate de membri ai clerului, diplomați și membri ai Gărzii Elvețiene. Cazinoul religios al Vaticanului nu presupune alegeri populare în sens civil, iar cetățenia nu se dobândește prin naștere, ci prin acceptarea unei funcții oficiale – fie clericală, diplomatică sau în Garda Elvețiană – și se termină automat când încetează misiunea respectivă.

Populația și demografia Vaticanului

În 2024, statul Vatican avea 882 rezidenți, incluzând Papa, cardinali, membri ai Gărzii Elvețiene (104 persoane), alți clerici și personal laic (în total cca. 636 în interior), plus 372 cetățeni vaticani care trăiesc în afara zidurilor statului, ca diplomați sau clerici în Roma.

Multitudinea populațiilor interne creează rare excepții statistice, cum ar fi raporturi de gen dezechilibrate sau un consum aparent ridicat de vin – un efect al tradițiilor liturgice și al numărului mic de rezidenți. Italiană este limba administrativă și legislativă oficială, iar în cadrul Gărzii Elvețiene se folosesc idiomuri precum germana elvețiană, italiana, franceza sau romanza, pentru jurăminte și comenzi interne.

Economia Vaticanului: fără taxe, dar bogată în donații

Vaticanul nu are sistem fiscal propriu, cetățenii și clerul nu plătesc taxe, iar statul nu le impune. Sursele principale de venit sunt donațiile globale din colectele Peter’s Pence sau contribuțiile episcopiilor din lumea întreagă, veniturile din Muzeele Vaticanului, investițiile financiare și vânzările de timbre, monede ori suveniruri.

În 2023, veniturile totale ale Sfântului Scaun au fost de circa 483,7 milioane euro, dintre care aproximativ 218 milioane euro au provenit din donații direct la Vatican, în timp ce aproape 205 milioane euro au provenit din activități proprii precum turism, edituri și vânzările muzeelor.

O mică parte (cam 5‑6%) este generată de banca Vaticanului și guvernarea directă a muzeelor și a proprietăților.Totuși, cheltuielile anuale sunt mult mai mari decât veniturile. În 2024, deficitul a ajuns la aproximativ 83 milioane euro, iar fondul de pensii reprezenta un pasiv structural de peste 631 milioane euro, transmite sursa citată.

Sărăcia financiară este rezultatul cheltuielilor masive cu administrația globală a Bisericii, misiunile diplomatice, asistența caritabilă și pensiile.

Institutul Operei Religioase (IOR), cunoscut drept banca Vaticanului, gestionează active de circa 5–5,7 miliarde euro și înregistrează profituri nete între 20 și 30 milioane euro anual, iar o parte din acest profit merge direct către inițiativele papale și caritatea globală.

Muzeele Vaticanului: un colos al artei renascentiste

Muzeele Vaticanului găzduiesc peste 70.000 de lucrări, dintre care circa 20.000 sunt expuse permanent. În 2024, muzeele au atras circa 6,8 milioane de vizitatori, clasându-se imediat după Louvre ca număr de intrări pe an. Printre cele mai renumite obiective sunt Capela Sixtină și camerele decorate de Rafael, iar coada pentru bilete se poate întinde pe ore întregi, turiștii recomandă să ajungă de dimineață pentru a evita aglomerația.

Noile reglementări introduse în 2024 prevăd extinderea orelor de acces (până la ora 19 sau până la 20 în weekend), introducerea de bilete nominale și limitarea grupurilor la maximum 20 de persoane, pentru a îmbunătăți experiența și a combate revânzarea automată a biletelor.

Securitate, Garda Elvețiană și relația cu Papa

Garda Elvețiană datează din 1506 și asigură protecția Papei și a Palatului Apostolic. Membrii trebuie să fie cetățeni elvețieni, necăsătoriți, catolici și absolvenți ai serviciului militar elvețian. Uniforma lor colorată este un simbol vizual al Vaticanului. În ceea ce privește securitatea generală, Vaticanul este considerat una dintre cele mai sigure jurisdicții urbane, deși are o rată per‑capita ridicată de furturi minore, din cauza populației statului foarte mici.

Reformele financiare și criza bugetară

În ultimii ani, Papa Francis a inițiat reforme instituționale pentru creșterea transparenței financiare: a introdus audituri externe, a obligat toate departamentele să-și gestioneze resursele prin IOR și a consolidat rolul ASIF în supraveghere. Totuși, reformele au fost dificultate de rezistență internă și de scandaluri precum eșecul investiției imobiliare din Londra, evaluată la aproximativ 350‑400 milioane USD, liderul cardinal Angelo Becciu fiind condamnat pentru fraudă.

După decesul Papei Francis în aprilie 2025, succesorul său, Papa Leo XIV, a preluat o moștenire financiară fragilă, dar și un mandat clar de reformă. El a creat Comisia pentru Donații a Sfântului Scaun și a fost numit de americani ca fiind adept al transparenței și al unei abordări financiare riguroase.

Viața cotidiană și cetățenia

Viața în Vatican este foarte diferită de cea a altor capitale. Nu există economii private avansate sau acțiuni speculative – majoritatea activității economice se desfășoară în domeniul artelor, tipăririi, retailului suvenirurilor și serviciilor religioase.

Nu există trafic masiv, iar mobilitatea este preponderent pietonală. Cetățenia se dobândește exclusiv prin serviciu (jus officii) și încetează la terminarea funcției. Dacă un cetățean Vatican pierde cetățenia și nu are altă naționalitate, devine automat cetățean italian conform Tratatului Lateran.

Valoare culturală și simbolică

Dincolo de cifre și strategie economică, Vaticanul rămâne un centru cultural fără rival. Piața San Pietro, Bazilica cu cupola creată de Michelangelo, frânturile grădinilor pontificale și colecțiile muzeelor sunt mărturii ale talentelor umane și ale spiritualității transmise de secole.

Viziunea Vaticanului depășește granițele sale minime pentru a influența modele de gândire religioasă, morală și artă.

Vaticanul este un stat de dimensiuni extreme, dar cu rol global. Deși finanțele sale se află într-o criză structurală, economia bazată pe donații, turism și investiții imobiliare continuă să funcționeze într-o formă unică.

Transformările conduce spre transparență și echilibru bugetar, iar poporul păstrător al acestei istorii – clerici, diplomați și ghizi – trăiește într‑un spațiu atât de mic fizic, dar uriaș în semnificație. În 2025, cu un nou Papa la conducere și o lume deschisă la schimbări, Vaticanul rămâne fascinația supremă – unde credința, arta și puterea se întâlnesc într-o dimensiune colectivă minimă.