Autoritățile din Regatul Unit încep să ia măsuri, în urma investigației care a dezvăluit că mii de studenți, în special cetățeni români, sunt suspectați de fraudarea sistemului britanic, scrie știrileprotv.ro.

Mai exact, aceștia au accesat împrumuturi universitare, fără să meargă la cursuri. Secretarul pentru educație, alături de autoritatea antifraudă și de compania care acorda acești bani, au deschis mai multe anchete.

Investigația The Sunday Times dezvăluie că mii de studenți, în special cetățeni români, au fraudat cu sute de milioane de lire sterline sistemul britanic de împrumuturi universitare. Practic, se înscriau fără intenția de a urma anumite cursuri, ci doar pentru a obține împrumuturi pe care nu aveau în plan să le returneze.

Ar fi vorba despre rețele întregi din care făceau parte studenți, recrutori și universitățile francizate.

„Practic, o dată ce studentul este acceptat la cursul francizorului universitar, la acest colegiu tehnic care oferă certificări în unele universități acreditate, studentul poate aplica pentru împrumutul de școlarizare și întreținere. Cel de școlarizare este plătit de agenție universității, care apoi dă suma către instituția francizată. Împrumutul pentru întreținere, de până la 13000 de lire sterline, este virat în contul bancar al studentului, cam în 3 tranșe în decursul unui an de studiu”, a afirmat Ana Maria, co-fondator The Diaspora Initiative.

Sumele împrumutate de studenți

Suma totală împrumutată de student depășea 20000 de lire pe an – o parte se împărțea între facultatea mamă, franciză și recrutor, în timp ce cealaltă parte, adică împrumutul pentru întreținere, îi revenea studentului.

„Poți aplica pentru un împrumut și împrumutul îl primești pe 30 de ani fără dobândă, îl returnezi dacă obții un venit de peste 25000 de lire pe an”, a declarat Nona Colfescu, consilier educațional.

Anunțurile pentru înscrierea la aceste universități erau din ce în ce mai dese, mai ales pe rețelele sociale, iar diferite persoane, inclusiv de cetățenie română, recrutau posibili studenți. De cele mai multe ori, admiterea era de fațadă.

„Sunt multe universități tip franciză mici, unde entry requirements sunt foarte scăzute, e suficient să zici „Hello, my name is Florentina” și ai intrat la universitate. Se vând documente false, diplome de level 3 care ar fi echivalente cu diploma de bacalaureat în România, care de altfel poate fi echivalată la nivel internațional”, a spus Florentina Bonghene, consilier educațional.

Măsurile autorităților din Regatul Unit

În acest caz, autoritățile au început deja să ia măsuri. Secretarul pentru Educație din UK a demarat o anchetă și a cerut ajutorul Autorității Antifraudă. În paralel, reprezentanții companiei care se ocupă de împrumuturile studențești au declarat pentru știrile Protv că au luat deja măsuri clare pentru a reprima operatorii de francize și pentru a combate frauda.

Numărul românilor care au solicitat împrumuturi pentru studii a crescut în ultimii ani: de la 5000 în 2015-2016 la 84000 în 2023-2024. Cu alte cuvinte, doar anul trecut 15% dintre românii cu documente legale în Regat au luat un împrumut pentru studenți.

În anul academic curent, 71000 de români au solicitat astfel de împrumuturi, comparativ cu 19000 de polonezi, 16000 de italieni și 12000 de portughezi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fraude #imprumuturi #Marea Britanie #Studenti

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.