Candidatul coaliției de guvernare în alegerile prezidențiale din luna mai, Crin Antonescu, a reacționat după ce Curtea Constituțională a respins contestaţia lui George Simion şi a dat undă verde legii care permite doborârea dronelor ruseşti care încalcă spaţiul aerian al României.

„George Simion pierde. România câștigă. Curtea Constituțională a respins contestația lui Simion și a dat undă verde legii care permite armatei române să doboare dronele rusești care încalcă spațiul nostru aerian”, a scris Crin Antonescu pe pagina sa de Facebook.

Acesta l-a acuzat pe președintele AUR, George Simion că a „pus în pericol securitatea națională, făcând astfel jocul Rusiei” prin atacarea acestei legi.

„Legea e simplă: dacă intră drone inamice peste graniță, România are dreptul să se apere. Fără proceduri birocratice, fără permisiuni speciale, fără frică. Așa câștigăm războiul cu haosul extremiștilor: cu legi clare, instituții care funcționează și un stat care își apără cetățenii”, a mai scris Crin Antonescu.

Simion nu a comentat deocamdată. Reacția vine după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizările AUR, SOS și POT privind legea care permite României să doboare drone care intră ilegal în spațiul nostru aerian și cea referitoare la desfășurarea misiunilor pe timp de pace.

Proiectele privind doborârea dronelor și misiunile militare pe timp de pace au fost criticate de reprezentanții AUR, S.O.S. România și POT, care au susținut că sunt anticonstituționale. Cele două inițiative legislative au fost adoptate decizional în Senat pe 26 februarie, după dezbateri aprinse cu membrii partidelor suveraniste. Proiectul de act normativ stabilește măsuri specifice și adaptate riscurilor și amenințărilor activităților aeronautice neautorizate și a celor de intrare neautorizată în spațiul aerian.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform datelor MApN începând din data de 5 septembrie 2023, când au fost identificate primele fragmente de drone și până la mijlocul lunii ianuarie, pe teritoriul României au fost identificate 12 situații, din care 11 în județul Tulcea.

#acuzatii #Crin Antonescu #George Simion

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.