Embargoul rusesc din 2006 a venit cu un cumul de probleme pentru vinificatorii moldoveni, nu doar prin pierderea pieței de desfacere, ci și prin imposibilitatea de a plăti creditele luate masiv din bănci pentru modernizarea capacităților de producere. Este precizarea făcută de vinificatorul Ion Luca, în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLIVE TV. În aceeași perioadă, mai spune Luca, antreprenorii moldoveni au pierdut sute de milioane de dolari, după ce vinurile au fost livrate în Rusia, însă ei nu și-au mai primit ulterior banii pentru marfa exportată.

„Era o perioadă în care mulți investeau masiv în retehnologizare, o perioadă după obținerea independenței unde s-au mai stabilizat lucrurile, oamenii au început să vadă progrese, au început să vadă un viitor în acest domeniu și au înțeles că trebuie să investească masiv în replantarea viței-de-vie, în utilaj modern, pentru că până atunci încă se mergea parțial cu utilaj din fondul vechi și mulți investeau masiv. Dacă ne aducem aminte anii 2006 și ratele la credite, ele erau criminale pe atunci. Depindeau toate companiile de fluxul de capital care venea pentru acele vinuri pe care le exportau. Deci, embargoul din 2006 nu a venit doar cu o problemă, cu pierderea pieței de desfacere, care deja este o problemă enormă. A venit și cu neplata pentru vinurile care deja au fost livrate, deci practic un furt la nivel de țară de sute de milioane de dolari.

Și problema cu creditele, pentru că toți, plus minus, știind situația în companie, știind la ce riscuri pot merge pentru a crește capacitățile de producere, pentru a moderniza capacitățiile de producere, s-au creditat masiv la bănci și când a venit acest embargo, a intervenit imposibilitatea plății creditelor, care vă dați bine seama că aduce o sumă de probleme. Deci, acest embargou a venit cu un cumul de probleme, nu doar pierderea pieței de desfacere care pentru mulți din păcate a însemnat finisarea activității. (..)

Și multe din păcate au falimentat, pentru că acolo nu era doar vinul, era și cum a spus doamna Elizaveta, sticlă, dop, etichetă, carton, o grămadă de chestii care vinăriile trebuie să le achite mai departe. Și atunci unele au falimentat”, a precizat vinificatorul Ion Luca.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În data de 27 martie se împlinesc 19 ani de când Federația Rusă a introdus primul embargou pentru vinurile moldovenești. În 2006, Rospotrebnadzor, agenția rusă pentru protecția consumatorului, a anunțat interzicerea importurilor de vinuri moldovenești, invocând depășiri ale normelor admise de pesticide și metale grele, scrie bani.md.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în anul 2005, volumul vinurilor exportate, preponderent în vrac, era de circa 130 milioane de litri, cu o valoare de 313 milioane de dolari, iar 90% din livrările de vin erau destinate pieței Federației Ruse. În anul 2006, când a fost instituit embargoul, exporturile de vin s-au înjumătățit, la 67 milioane de litri, cu o valoare de 138 milioane de dolari, iar exporturile în Rusia au constituit 0%.

În cifre, în 2005, sectorul vinicol reprezenta peste 9% din PIB-ul Moldovei și genera circa 25% din exporturile naționale. Or, în 2006, aportul la PIB a scăzut la sub 6%, iar exporturile vinicole s-au redus cu peste 55%.

La instituirea interdicției vinurilor moldovenești, potrivit bani.md, în Republica Moldova erau 150 de companii, iar pierderile totale s-au cifrat la 180 milioane de dolari în 10 zece luni. Mii de angajați din industrie au fost concediați sau trimiși în șomaj tehnic.

BANI.MD: Când Rusia a spus NU, Europa a spus DA. Lecțiile embargoului din 2006

#embargou rusesc #Moldova #RLIVE TV #vinuri

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.