În data de 27 martie se împlinesc 19 ani de când Federația Rusă a introdus primul embargou pentru vinurile moldovenești. În 2006, Rospotrebnadzor, agenția rusă pentru protecția consumatorului, a anunțat interzicerea importurilor de vinuri moldovenești, invocând depășiri ale normelor admise de pesticide și metale grele, scrie bani.md.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în anul 2005, volumul vinurilor exportate, preponderent în vrac, era de circa 130 milioane de litri, cu o valoare de 313 milioane de dolari, iar 90% din livrările de vin erau destinate pieței Federației Ruse. În anul 2006, când a fost instituit embargoul, exporturile de vin s-au înjumătățit, la 67 milioane de litri, cu o valoare de 138 milioane de dolari, iar exporturile în Rusia au constituit 0%.

În cifre, în 2005, sectorul vinicol reprezenta peste 9% din PIB-ul Moldovei și genera circa 25% din exporturile naționale. Or, în 2006, aportul la PIB a scăzut la sub 6%, iar exporturile vinicole s-au redus cu peste 55%.

La instituirea interdicției vinurilor moldovenești, potrivit bani.md, în Republica Moldova erau 150 de companii, iar pierderile totale s-au cifrat la 180 milioane de dolari în 10 zece luni. Mii de angajați din industrie au fost concediați sau trimiși în șomaj tehnic.

Pentru soluționarea problemei sectorului vinicol, Guvernul a început diversificarea piețelor de export și alinierea standardelor de calitate la cele europene. A fost înființată marca națională „Wine of Moldova – A legend alive”. S-a investit în tehnologii moderne de vinificație și certificări internaționale. Astfel, ponderea vinurilor exportate în Federația Rusă a ajuns la 7%, iar în UE la 60%. Vinurile moldovenești erau exportate în 65 de țări, reprezentând aproximativ 82% din producția totală. În medie, în ultimii cinci ani până în 2019, s-a înregistrat o creștere de 15% în valoare și 10% în volum al exporturilor, ceea ce reflectă o orientare către piețe care cer calitate înaltă, precum România, Polonia, China, Statele Unite, Coreea de Sud și Japonia.

Ultimele date ale Oficiului Național al Viei și Vinului relevă că, în șapte luni ale anului 2024, exporturile de vinuri moldovenești au crescut cu 17% în volum și 21% în valoare comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, atingând 71 de milioane de litri și, respectiv, 110 milioane de dolari. Statele Unite ale Americii au devenit principala piață pentru vinul îmbuteliat, cu o cotă de 33% din totalul exporturilor, urmate de România cu 16%, mai scrie bani.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Embargoul din 2006 a fost un catalizator pentru transformarea sectorului vitivinicol al Republicii Moldova. Interdicția rușilor a determinat reorientarea către piețele UE și internaționale. Ba mai mult, investițiile în calitate și diversificarea piețelor au consolidat poziția vinurilor moldovenești pe scena globală, asigurând o creștere sustenabilă a industriei până în 2025 și ulterior a celor 60 de companii vinicole din țară.

#embargou #vin #Moldova #Rusia

Ministerul Educației a venit cu inițiativa de a instala camere de supraveghere în grupele de grădiniță. Măsura promite mai multă transparență, dar ridică și întrebări sensibile despre cine va privi imaginile, cum vor fi protejate și cum va influența relația dintre educatori, copii și părinți.

La grădinițele private, camerele există deja. O educatoare care activează într-o astfel de instituție, Marina Mîțu, spune că s-a obișnuit cu supravegherea, dar recunoaște că senzația de monitorizare nu dispare complet:

„Sincer uneori parcă simți că ești monitorizat, dar asta este despre profesionalism, înțelegem că sunt părinți și fiecare vrea ca copilul să fie în siguranță… Odată ce capeți încrederea părinților, dispare și monitorizarea aceasta.”

Psihologii atrag atenția că, deși camerele pot preveni situații de risc, ele pot schimba comportamentele educatorilor în moduri subtile. Psihologul Doina Chiosa explică:

„Camerele de supraveghere pot afecta, într-adevăr, relația dintre educator și copil pentru că profesorul, educatorul poate să nu mai fie atât de spontan în ceea ce face. Poate să nu mai cuprindă spontan copilul cum poate să o facă în condiția în care nu știe că este urmărit. Poate apărea sentimentul ăsta de că sunt urmărit înseamnă că trebuie să-mi controlez excesiv de mult comportamentul.”

Andrei Pavaloi, șeful Direcției Generale Educație, Tineret și Sport din Chișinău, avertizează că instalarea camerelor fără a rezolva problemele sistemice — salarii mici, lipsă de personal, suprasolicitare, ar putea determina tot mai mulți educatori să demisioneze:

„De la asta, de fapt, trebuie să ne pornim. Să creăm condiții, să asigurăm cadrele didactice cu acel salariu decent, ca să nu avem atâta stres în cadrul instituțiilor educaționale. Asta ar diminua din riscurile privind un comportament ne-etic a cadrului didactic în raport cu copiii.”

Inițiativa Ministerului Educației urmează să fie discutată.