„Bugetul +Plus” a fost adoptat în prima lectură cu votul a 55 de deputați, în ședința de luni, 7 martie curent. Alți 17 parlamentari s-au abținut de la vot. Potrivit Guvernului, este cel mai mare pachet financiar alocat vreodată pentru investiții și creștere economică. Prim-ministrul Dorin Recean a subliniat că alocările de resurse au fost posibile datorită suportului din partea Uniunii Europene, dar și a angajaților din serviciul public, care au colaborat cu partenerii europeni pentru a accelera transferul primei tranșe din Planul de creștere pentru Moldova și pregătirea realizării acestui buget.

„Ne-am mișcat repede anume pentru că oamenii vor ca investițiile și proiectele să ajungă cât mai curând în satele și orașele lor. Bugetul +Plus presupune alocări de circa 8 miliarde de lei și este construit pe 2 dimensiuni: pachetul energetic, prin care oferim în continuare sprijin populației, și pachetul de dezvoltare economică, prin care vom face investiții în toată țara ca să creștem economia, veniturile și nivelul de trai al cetățenilor”, a menționat premierul Dorin Recean.

Pachetul energetic include compensațiile la lumină în factură la primii 110kWh, care vor fi oferite până la sfârșitul anului 2025, compensații monetare pentru încălzire, oferite în sezonul rece, precum și compensații alocate către Administrația Publică Locală pentru spitale, grădinițe, școli și alte instituții cu menire socială pentru a reduce costul facturilor la energia electrică. De asemenea, pachetul include compensații pentru întreprinderile din sectorul agroalimentar, proiecte de eficiență energetică și acordarea unui ajutor de Paște familiilor, pentru a facilita ieșirea din iarnă și plata facturilor.

Potrivit premierului, compensațiile la căldură și lumină sunt posibile doar datorită ajutorului gratuit oferit de Uniunea Europeană. În decembrie, ianuarie și februarie, compensația medie primită a fost de circa 800 de lei. Doar în februarie, peste 700 de mii de gospodării au primit compensații cuprinse între 800 și 1400 de lei.

„Opoziția spune că prețurile nu trebuiau să crească și nici compensații n-ar fi trebuit. Doar că mințiți oamenii, pentru că știți foarte bine că prețurile mari la energie și criza energetică nu a fost provocată de Moldova și nu depinde de Moldova. De Moldova depinde să-și ajute cetățenii și anume asta am făcut. Iar de dumneavoastră a depins altceva: să preveniți dependența energetică de o singură sursă, de un singur stat, însă, cât ați fost la putere, nu ați făcut absolut nimic”, a spus prim-ministrul.

Șeful Executivului a subliniat că, în condițiile unui război la hotar, a crizei energetice, a stagnării economice din regiune, Guvernul a reușit să asigure stabilitatea economică, inflația a fost redusă, iar, în prezent, prioritatea este redresarea economică. Prin urmare, pachetul economic prevede alocarea banilor pentru proiecte și investiții strategice, 1 miliard de lei pentru drumuri locale în circa 100 de localități, 1 miliard de lei pentru circa 200 km drumuri regionale și raionale reparate, dar și 200 de milioane de lei pentru modernizarea cantinelor în școli.

Totodată, pachetul include 200 de milioane de lei drept sprijin pentru 700 de antreprenori, 200 de milioane de lei pentru agricultori, 60 de milioane de lei pentru tineri angajați și 100 de milioane de lei pentru proiecte de mediu. Alte 85 de milioane vor fi alocate pentru reparația căii de acces de la Cantemir spre podul feroviar Fălciu, unde circulația a fost oprită de 30 de ani, și reparația segmentului de cale ferată Văleni.

„În bugetele anilor precedenți am alocat mai mulți bani pentru susținerea cetățenilor. Am crescut salarii, pensii, alocații sociale, compensații în factură, dar acest lucru a epuizat bugetul. În acest buget, Bugetul +Plus, prioritatea este să asigurăm creștere economică, pentru că doar așa vom putea crește veniturile tuturor cetățenilor, vom putea avea mai multe locuri de muncă bine plătite, inclusiv în sate, și vom simți mai repede creșterea condițiilor de viață. Pentru aceasta este nevoie să investim masiv în infrastructură, să facem peste tot în Moldova șantiere de construcție, care oferă oamenilor un lucru bun acasă și ridică nivelul de trai în toate raioanele”, a menționat premierul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Buget +Plus #Guvern #parlament #prima lectura

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.