55 de automobile noi au fost distribuite marți, 8 aprilie, către Agențiile Teritoriale de Asistență Socială și Structurile Teritoriale de Asistență Socială. Donația în valoare de 19,167 milioane de lei are loc în contextul implementării reformei RESTART.

Autovehiculele vor fi utilizate pentru servicii precum asistența parentală profesionistă, îngrijirea socială la domiciliu, asistența personală, activitatea caselor de tip familial, echipele mobile și pentru vizitele de evaluare, monitorizare și supervizare, transmite IPN. De asemenea, noul lot va permite extinderea activităților în comunitățile izolate, unde accesul la servicii era limitat.

Ministrul muncii și protecției sociale, Alexei Buzu, a declarat că, prin aceste investiții, sistemul de asistență socială devine eficient și se apropie de cetățeni.

„Ne bucurăm că am putut achiziționa 55 de automobile noi. Acest lucru ne va ajuta să intervenim prompt în situații de risc”, a spus el.

Oficialul a precizat că, timp de un an, numărul vehiculelor din dotarea instituțiilor sociale s-a triplat și a ajuns la 164. Totodată, la evenimentul de donare a mașinilor a fost prezentă și șefa agenției teritoriale de asistență socială Nord-Vest, Emilia Ciobanu. Ea a menționat că nu a mai fost până acum, în sistem, un asemenea val de investiții în dotarea echipelor, a utilajelor și în instruirea personalului, potrivit sursei citate.

„Donația de automobile va contribui esențial la apropierea serviciilor sociale de comunitățile locale, unde accesul este adesea dificil”, a declarat Ciobanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Donația are loc în contextul implementării reformei RESTART și în cadrul implementării reformei. Aceasta își propune să îmbunătățească guvernanța și transparența în sistemul de asistență socială și să asigure accesul uniform și echitabil al populației vulnerabile la servicii sociale de calitate.

#automobile noi #donatie #Ministerul Muncii

Pacienții care au suportat o intervenție chirurgicală cauzată de o apendicită (inflamația apendicelui) au prezentat un risc semnificativ mai mic de a dezvolta cancer colorectal în comparație cu cei care au fost tratați cu antibiotice, potrivit unei analize ce a vizat peste 30.000 de cazuri, informează Reuters, transmite Agerpres.

În trecut, intervenția chirurgicală reprezenta standardul de tratament pentru apendicita acută. Gestionarea acestei afecțiuni ”s-a schimbat semnificativ în ultimul deceniu, iar tratamentul cu antibiotice este acum o opțiune acceptată”, a explicat coordonatorul studiului, Valentine Nfonsam, de la Facultatea de Medicină Morehouse din Atlanta, într-un comunicat.

Studiile anterioare care au comparat cele două metode s-au concentrat doar asupra rezultatelor pe termen scurt.

În cadrul noului studiu, Valentine Nfonsam și colegii lui au analizat datele obținute de la 15.774 de pacienți diagnosticați cu apendicită acută care au suferit o apendicectomie și de la 15.295 de pacienți care au fost tratați exclusiv cu antibiotice.

În anii care au urmat, cancerul colorectal a fost diagnosticat la 0,7% dintre pacienții din grupul cu apendicectomie și la 1,7% dintre cei tratați cu antibiotice, potrivit rezultatelor prezentate la congresul Colegiului American al Chirurgilor, organizat la Washington.

După luarea în considerare a factorilor de risc individuali, apendicectomia a fost asociată cu un risc relativ cu 58% mai scăzut de diagnosticare ulterioară a cancerului colorectal.

În trecut se credea că apendicele este inutil, însă cercetările medicale recente sugerează că această ipoteză nu este adevărată, a precizat Valentine Nfonsam.

În schimb, apendicele ar putea juca un rol în sistemul imunitar intestinal și în microbiomul intestinal – comunitatea de microorganisme care trăiesc în tractul digestiv.

Ipoteza potrivit căreia inflamația persistentă sau modificările microbiomului intestinal ar contribui la apariția cancerului este plauzibilă din punct de vedere biologic, însă studiul nu a fost conceput pentru a o oferi un răspuns la această întrebare, a precizat Valentine Nfonsam.

”Aceste rezultate nu trebuie interpretate în sensul că orice pacient cu apendicită necesită o apendicectomie pentru a preveni cancerul”, a spus el.

”Tratamentul cu antibiotice rămâne o opțiune importantă. Totuși, atunci când discutăm despre o gestionare non-chirurgicală, trebuie să privim dincolo de episodul acut de apendicită și să avem în vedere riscul oncologic potențial pe termen lung, precum și o monitorizare adecvată”, a explicat coordonatorul studiului.